Lana

Când mă strigi, când mă alungi,
Gesticulând din aripile lungi,
Ca un înger cu ale tale buze,
Fiecare menită a face confuzie.

Îți vorbesc, îți cânt,
Cu ochii căprui mă privești stând.
Ești de neclintit,
Chiar și în viscol cumplit.

Încerc să pătrund,
Dar de fiecare dată sfârșesc în fund,
Căci nu reușesc să te conving
Și-aș da orice să pot să înving.

Frământat de regret,
Parcă nu-mi vine să cred
Că îndepărtarea am cauzat-o
Chiar eu, cel de-odată.

Te privesc acum,
Printre scântei și fum,
Încerc să te ating,
Dar îmi îndepărtezi mâna așa lin.

Știu că a durut,
Dar îți jur că nu am vrut.
Fostul inamic,
Astăzi l-am nimicit.

Iartă-mă, Lana, pseudonim dulce,
Căci am greșit, nu te duce!

E scrisa inainte de marti seara… :)

Tagged with →