Mă gândeam ieri întâmplător la o povestioară drăguță din biblie, probabil unii (majoritatea?) o știți, cea cu Avraam și Isaac, cunoscută sub numele de “Legarea lui Isaac”. Se numește așa fiindcă e vorba despre cum Avraam, tatăl lui Isaac, îl leagă împotriva voinței lui și vrea să îl ucidă fiindcă așa i-a cerut “Dumnezeu”, să îl sacrifice ca test al devotamentului său. Toată asta după ce “Dumnezeu” i l-a dăruit pe Isaac, la 25 de ani după ce i-a promis un copil (nevastă-sa parcă nu putea avea copii). Pentru că “Dumnezeu”.

Și îi spune ăsta lu’ Avraam să-l taie pe fiu-său și Avraam zice “bine șefu’, facă-se voia ta”. Și îl ia Avraam pe ăl’ mic, îl leagă, și se pregătește să-i taie capul, însă în ultimul moment e oprit de către Dumnezeu, ori un înger de-al lui, nu știu. Și Dumnezeu zice ceva de genul “bă Avraame, mânca-ți-aș, ești bolnav rău, lol”. I-a dovedit devotamentul și marele D. a fost mulțumit. Era ceva și de un miel care se plimba pe acolo și Avraam a sacrificat mielul ca să îi dea totuși ceva lu’ ăl’ bătrân, că tot a fost băiat gigel și l-a lăsat pe Isaac să trăiască. Îmi imaginez că după ce i-a zis că Isaac poate trăi, s-a întors 10 secunde cu spatele și când s-a întors înapoi, ăsta, Avraam, era plin de sânge și zâmbea țânțoș cu mielu’ mort în brațe, “uite șefule, să nu zici că veniși degeaba și pleci cu mâna goală” și ăsta ăl’ mare “bă tâmpitule, bă, bă Avraame, tu ești prost bă omule, ce te-apucă bă să omori bietul animal?”

Nu, acum doar mă distrez. Revenind, îmi place mult de mântuitorul vostru (ori ăla e doar Iisus? nu știu, să îi ia dracu’ pe toți 3), e un tip de nota 10. Adică trebuie să fii prost rău să nu vezi dincolo de faptul că în final l-a lăsat pe ăla în viață, că nu are nicio importanță, ideea e că era o cerință nenorocită rău, îl văd pe bărbos privindu-l pe Avraam gata să-l belească pe Isaac, scuipându-și în palmă și frecându-se pe țâțe de satisfacție, “ssss, da, așa, pune-i sabia la gât, da, da, așa, cine e tatăl tău, zi-mi cine e tatăl tău care este-n ceruri, ssss”. Nu? Că cam așa stă treaba cu Dumnezeu, e un soi de psihopat care n-a avut prieteni în copilărie și acum a crescut mare și e cel mai erect dintre toți și vrea să-i pună la respect și să-i domine și să-i pună să îi lingă ouțele lui sfinte. Ia uite ce bucuros e acum că sunt oameni care și-ar sacrifica propriile vieți și viețile celor dragi pentru el, îi încălzește inimioara noaptea înainte să se culce, când se masturbează la copiii care mor de malarie în Africa.

În școli îl dăm pe Avraam ca un exemplu de bun credincios, ia uite ce era ăsta dispus să facă pentru “Dumnezeu” și cum a fost “Dumnezeu” milostiv cu el, dar dacă zice cineva că i-a vorbit bărbosu-n somn și l-a pus să își ucidă familia, îl aruncăm într-o cămăruță întunecată și îl lăsăm acolo. În adâncul vostru știți și voi că chestiile astea sunt niște mizerii grotești, dar na, n-ai cum să fii credincios fără să fii ipocrit. În fond, “Dumnezeu” nu e decât o marionetă; e o marionetă pe care fiecare o ia și o îmbracă și o caracterizează cum vrea el, pentru că așa e perfect normal și rațional. Adică am fost învățat că așa și așa, în biblie scrie că așa și așa, dar mie mi se pare că toate chestiile astea nu corespund deloc cu ce mi se pare mie normal, așa că în loc să renunț complet la a crede în aberațiile astea, ca orice om normal care a depășit vârsta de 12 ani, o să le modific ca să-mi fie mie pe plac. Părerea mea personală e că “Dumnezeu” nu e de fapt așa, ci așa, și o să aleg eu meticulos ce lucruri îmi plac la el și ce nu, o să mai inventez eu niște chestii care mi-ar plăcea mie la el, și o sa fie propriul meu “Dumnezeu” în care cred fără îndoială, chiar dacă mi l-am creat singur după bunul meu plac, cum mi s-a părut mie că ar trebui să fie, ce dacă în biblie și la baza religiei la care pretind că aparțin el e altcumva. Eu cred că e de fapt ca mine. Sunt un adult în toată firea și am drept de vot.

Și cam atât. Sunt mulțumit de ce-am așternut aici și deocamdată e destul. Vă las cu o interpretare a punctului culminant din “Legarea lui Isaac”. Nu uitați să le spuneți și copiilor povestea înainte să se închine și să se bage în pătuț, ca să doarmă bine știind că un monstru oribil veghează asupra lor.

ACTUALIZARE: Povestea lui Avraam continuă – O povestioară scurtă #2 →