Mențiune: absolut tot ce am scris mai jos se aplică și subiectului homofobilor care vor persecutarea (pentru că exact asta este) legislativă a homosexualilor.

Mi se pare că manifestațiile recente împotriva avortului sunt un exemplu concret de cât de needucați și de cât de rezistenți la educație suntem; pentru că adevărul e extrem de ușor accesibil majorității dintre noi și dintre cei care au luat parte la acele manifestații, dar suntem atât de fixați pe ideile preconcepute pe care le avem încât nici măcar nu acceptăm posibilitatea că ne-am putea înșela, nici măcar pentru o secundă, cât să ne propunem, pentru noi înșine, din dorința de a înțelege lumea mai bine și a fi oameni inteligenți, să căutăm adevărul.

Refuzăm să punem la îndoială lucrurile pe care credem că le cunoaștem și fără portița asta, fără acceptarea doar a posibilității că adevărul ar putea fi altul decât cel în care credem, literalmente nu există posibilitatea să avansăm. Intelectual rămânem primitivi, și preferăm asta, fiindcă necesită cel mai puțin efort. E mare lucru, aparent, să renunți la niște idei pe care le-ai acceptat deja. Cu toate astea, toți ne dorim o lume mai bună și pretindem că luptăm pentru una, dar când ni se explică greșelile pe care le facem și cum contribuim de fapt la degradarea societății, devenim defensivi și acuzăm criticii de imoralitate. Orice raționament simplu și de bun simț reușim să-l ignorăm și chiar să ne convingem că e de fapt aberant, când în mod clar, ca 2+2=4, ne înșelăm.

Ce ne determină să insistăm pentru traiul în mizerie și ce ne infectează mințile cu tot soiul de idei total incompatibile cu lumea și realitatea în care trăim este majoritar religia. Nu e o deducție personală, e clar și vizibil pentru oricine că biserica și ideile religioase conduc activitățile astea. Sunt atât de mulți ani de zile de când mă lupt cu religia, de când o expun public pentru ceea ce este de fapt, un parazit mintal care de-a lungul istoriei, în mod clar și vizibil, incontestabil nici de cel mai fervent credincios, a provocat atâta suferință injustă și teroare inimaginabilă pentru omenire. Sunt atât de mulți ani de când demonstrez, în sensul complet literal și indubitabil, fără nici măcar o urmă de îndoială pentru orice om cu un minim de bun simț, cum aproape orice idee izvorâtă din religie e pur și simplu otravă pentru tot ce este și ar putea fi vreodată bun în lume. Succint, fiindcă am detaliat deja mai demult și probabil în mai multe instanțe: absolut orice lucru bun în lume ce a izvorât din religie ar putea exista și fără ea, doar din simpla înțelegere a oamenilor că binele își are un rost și fără catalizatorul religios, și că binele e propria lui recompensă. Răul și atrocitățile provocate de religie, în schimb, nu ar fi putut exista fără ea. Fără noțiunile lipsite de orice urmă de bun simț, fără spălarea pe creier pentru a crede cu toată ființa în aceste noțiuni nedemonstrabile, pe care, în mod uluitor, nu le supunem aceluiași proces riguros de verificare la care supunem mii de idei simple din viața de zi cu zi, fără toate aceste idei pe care le acceptăm ca fiind adevărate fără nicio urmă de dovadă, și în a căror consecință asuprim, persecutăm, și intervenim violent, fie fizic, verbal, sau legal, în viețile unor oameni care nu ne împărtășesc credințele nefondate și inexplicabile, fără toate astea, răutatea provocată de religie nu ar putea exista ca consecință a nimic altceva. În ceea ce privește răutatea pură, suferința, și distrugerea, religia e un catalizator unic. Doar din ideile ei și din lipsa raționamentului pe care religia se bazează și pe care o promovează prin însăși natura ei pot avea loc răutățile pe care le-a provocat.

“Nimic bun ce ne învață religia nu ne învață și bunul simț. Nimic.”» Eu și religia

Dacă urmezi firul logic al oricărui așa-zis argument pe care îl oferă oamenii ăștia pentru acțiunile lor și manifestațiile la care au participat, pur și simplu le distrugi acele așa-zise argumente. Le nimicești fără urmă de dubiu, pentru că argumentele lor sunt în așa hal de slabe și iraționale, că e extrem de ușor să le dobori. Problema e că oamenii ăștia nu înțeleg că greșesc oricât de evident și simplu ar fi de văzut asta, iar asta e fiindcă pe ei nu îi interesează adevărul. Nu îi interesează dreptatea. Pentru că dacă îi interesa, își puneau de la început niște întrebări simple și de bun simț ale căror răspunsuri ușor de aflat i-ar fi determinat să își schimbe opinia. Dar oamenii ăștia, în ciuda declarațiilor lor și oricât de tare ar susține asta, nu sunt interesați de adevăr. Ei sunt interesați de adevărul pe care și l-au creat pentru ei înșine, pe o bază emoțională, care face pentru ei viața cât mai simplă și confortabilă. Oamenii ăștia nu vor efortul intelectual necesar pentru a vedea adevărul, ei preferă confortul ignoranței, și oricine periclitează acel confort, indiferent că demonstrează pericolul acelui confort și degradarea categorică pe care o aduce, va fi primit cu ostilitate. În fond, asta e mintea credincioasă: un loc confortabil, ferit de amenințarea adevărului.

În concluzie, ce vreau să spun e că e extrem de rușinos și profund dezamăgitor ce se întâmplă și că simpla existență a oamenilor care susțin ideile astea primitive este o povară pentru toți oamenii normali, fie că sunt sau nu afectați de subiectul de față. Simpla lor existență ne sugrumă și ne trage pe toți în jos în mocirla pe care ei o numesc societate sănătoasă, fiind incapabili să conceptualizeze urmările reale ale punerii în practică a ideilor lor.

Dacă ai participat la activitățile recente împotriva avortului, îmi pare rău. Îmi pare rău pentru mine și pentru toți oamenii ale căror vieți tu le îngreunezi. Îmi pare rău pentru oamenii cărora, nu neapărat direct, le provoci suferință, ca o voce printre mii de alte voci ca a ta. Eu înțeleg că tu crezi că faci un bine, dar când realitatea e alta și tu ești incapabil să vezi asta, nu mai contează intenția ta. Existența ta mă întristează, și în lipsa unei alte soluții, m-ar bucura enorm dacă aș putea vorbi despre existența ta la timpul trecut; pentru că nu mai e de mult acceptabil să ne amăgim cu speranțe naive că te vei schimba. Cine a spus că e ridicol să urmărești pace prin război pur și simplu nu a înțeles nimic de la nimic. Și mă opresc aici. Mă abțin.

“Civilizația va atinge perfecțiunea când ultima piatră din ultima biserică va cădea pe ultimul preot.” – Émile Zola

De citit și: » Alegoria peșterii

Tagged with →