Articole din categoria "Religie"

Îmi amintesc purtând discuții de-a lungul anilor despre musulmani care trăiesc în vest (chiar și în România) cu oameni care le luau apărarea și își argumentau opiniile doar prin propria lor experiență cu ei. În general era vorba de oameni tineri care cunoscuseră musulmani tineri trăind în vest (chiar și în România), iar aparențele în contextul ăsta li se păreau reprezentative realității; considerau că musulmanii din contextul ăsta, în urma activităților de zi cu zi la care luaseră parte împreună trăind în vest (chiar și în România), sunt oameni la fel ca și noi, deseori lăsându-se convinși chiar de respectivii musulmani, care ziceau că islamul e o religie a păcii, că nu cred în violență, și alte aberații de genul. Nu numai atât, dar pentru oamenii cu care discutam și le luau apărarea, erau și o mostră reprezentativă a majorității musulmanilor. Nu știau ei multe despre musulmani și islam, dar aveau colegi de facultate musulmani, în vest (chiar și în România), și înțelegeau cum stau de fapt lucrurile, iar eu eram rasist (?), intolerant, și așa mai departe.

Citeşte mai departe »

Revenind la cărțile mele, am continuat cu subiectul religiei. Deși trebuia să citesc ‘The End of Faith’ a lui Sam Harris, au fost ceva probleme cu poșta și am început cu ‘Letter to a Christian Nation’, care este răspunsul lui la reacțiile și mesajele primite în urma publicării cărții ‘The End of Faith’.

E o carte scurtă în care explică cât de ilogice sunt criticile primite și argumentele folosite împotriva lui. Ca orice argument pe care-l poate da un credincios pentru existența divinității, vedem cât de simplu e de doborât dacă îl analizăm logic. Aflăm de asemenea că dintre cei care au răspuns negativ la cartea lui, cei mai răutăcioși și violenți sunt credincioșii, lucru care de altfel nu e surprinzător, știm și de la Richard Dawkins cu ce intensitate pot reacționa credincioșii pașnici și iubitori de “Dumnezeu”.

Citeşte mai departe »

Mențiune: absolut tot ce am scris mai jos se aplică și subiectului homofobilor care vor persecutarea (pentru că exact asta este) legislativă a homosexualilor.

Mi se pare că manifestațiile recente împotriva avortului sunt un exemplu concret de cât de needucați și de cât de rezistenți la educație suntem; pentru că adevărul e extrem de ușor accesibil majorității dintre noi și dintre cei care au luat parte la acele manifestații, dar suntem atât de fixați pe ideile preconcepute pe care le avem încât nici măcar nu acceptăm posibilitatea că ne-am putea înșela, nici măcar pentru o secundă, cât să ne propunem, pentru noi înșine, din dorința de a înțelege lumea mai bine și a fi oameni inteligenți, să căutăm adevărul.

Refuzăm să punem la îndoială lucrurile pe care credem că le cunoaștem și fără portița asta, fără acceptarea doar a posibilității că adevărul ar putea fi altul decât cel în care credem, literalmente nu există posibilitatea să avansăm. Intelectual rămânem primitivi, și preferăm asta, fiindcă necesită cel mai puțin efort. E mare lucru, aparent, să renunți la niște idei pe care le-ai acceptat deja. Cu toate astea, toți ne dorim o lume mai bună și pretindem că luptăm pentru una, dar când ni se explică greșelile pe care le facem și cum contribuim de fapt la degradarea societății, devenim defensivi și acuzăm criticii de imoralitate. Orice raționament simplu și de bun simț reușim să-l ignorăm și chiar să ne convingem că e de fapt aberant, când în mod clar, ca 2+2=4, ne înșelăm.

Citeşte mai departe »

Azi vă povestesc o altă întâmplare sută la sută reală, ca și cele de până acum, doar e din biblie.

Își ia Moise într-o zi muierea și plozii și dau să plece înspre Egipt. Dumnezeu îi spune ăstuia “fi-atent, te duci la faraon acolo, intri peste el în palat, te uiți sfidător la toată lumea, nu saluți pe nimeni, îi scuipi semințe pe jos, stingi țigări pe pereții palatului, și îi zici ‘bă ăsta, fi-atent tu care-i șmenul, tu lasă poporul domnului în pace, că dacă nu, vine ăla și-ți ia întâiul născut și-l bate și-l spurcă de-l ia mama dracu’, ți-l lasă atârnat mort pe undeva prin palat, că îl știi cum e, știi de ce e în stare nebunul’.” Moise dă din cap și zice “ok boss, dacă vrei îl și terfelesc un pic pă faraon, să fiu mai convingător.” (Ați observat cum Dumnezeu, masculul alfa al universului, tot timpul își pune slugile să-i facă treaba murdară?)

Citeşte mai departe »

Am văzut oameni cum se minunează când îi văd pe alții care cred că prin antenele de pe dubele alea de la proteste se manipulează masele psihotronic și îi controlează serviciile secrete și conspirații și Illuminati și noua ordine mondială și reptilieni extratereștri. Râd și se arată dezamăgiți că oamenii chiar cad în plasă unor astfel de aberații colosale, râd și de tipa aia mai bătrână, îmi scapă numele ei, cu identificarea din satelit a protestatarilor și radiațiile extreme de la telefoanele mobile, ale cărui posturi pe Facebook au devenit celebre în ultimele zile.

Și e amuzant.

E amuzant pentru că aceiași oameni care râd acum, de-a lungul vieților lor, au Citeşte mai departe »

“Când citim despre creaționism în Geneză, riscăm să ne imaginăm că Dumnezeu este un magician cu o baghetă magică, cu care poate face orice. Dar nu este așa”, a explicat Papa. “El a creat oamenii și i-a lăsat să evolueze conform legilor interne pe care le-a dat fiecăruia, pentru ca aceștia să atingă împlinirea. Big Bangul, despre care azi credem că este originea lumii, nu contrazice intervenția divinului creator ci, mai degrabă, o cere. Evoluția naturii nu este în contradicție cu noțiunea de creație, pentru că evoluția presupune crearea unor ființe care evoluează”, a mai spus Papa. – Gândul

Când religia e împinsă într-un colț și clericii apelează disperați la orice ca să scape. Și tot e împinsă, din nou și din nou, iar șarlatanii se tot șerpuiesc spre libertate, în timp ce credincioșii le înghit fericiți rahatul. Nu li se pare nimic suspect.

‘Why We Believe in God(s): A Concise Guide to the Science of Faith’ e scrisă de J. Anderson Thomson, un psihiatru american renumit, și studiază credința din punct de vedere psihologic. Asemănător cu ‘Everybody Is Wrong About God’ (pe care a și inspirat-o parțial), explică pe scurt de ce credem în supranatural.

Ca de obicei, o recomand oricui interesat de subiect. Are ceva de oferit pentru toată lumea, indiferent de credințe.

Citeşte mai departe »

 
 


2007 - 2018 | Ovidiu Avrămuș

DMS