Articole cu eticheta "coruptie"

Nu vreau să discutăm despre statul acasă în ziua de vot, nu vreau să aud justificări pentru oamenii care nu au votat, nici condamnări. Nu mă interesează asta acum. Am o reală curiozitate în urma atitudinii multora care s-au dus la vot față de cei care nu s-au dus. Văd o grămadă de comentarii despre cum au fost aleși atâția oameni scârboși și cât de rău o ducem, iar vina este aruncată pe oamenii care nu s-au dus să voteze. Eu nu înțeleg cum fac oamenii ăștia legătura între mizeriile care au ajuns primari și oamenii care nu au votat. Nu înțeleg prin ce logică au dedus ei că dacă mulțimea asta de oameni care nu au votat și-ar fi făcut “datoria”, am fi avut niște rezultate mai bune.

Statistic, numărul oamenilor care au votat e destul de mare cât să fie reprezentativ pentru populația generală. Nu? De ce am crede că oamenii care ar fi votat “mai bine” sunt majoritari în tabăra celor care nu s-au dus la vot? Mă gândesc că șansele ca voturile oamenilor ăștia să fi făcut o diferență, pozitivă ori negativă, sunt infime. Poate că e mai ușor să blamezi pe cineva care nu a făcut nimic, fără să știi dacă ce ar fi făcut ar fi ajutat sau ar fi înrăutățit situația, decât să recunoști că suntem fără dubiu o țară de oameni proști. Nu zic că prezența foarte mică la vot nu e o problemă, dar nu înțeleg de unde disprețul pentru oamenii care nu au votat.

Nu înțeleg nici oamenii care zic că mai bine te duci și desenezi penisuri pe buletinul de vot decât să nu te duci deloc. De ce, totuși? Care e logica? Zicea unul că au murit oameni pentru dreptul nostru de a vota, dar nu văd legătura. Au murit pentru posibilitatea de a vota, nu pentru obligația de a vota, că dacă era obligatoriu să votăm, probabil mureau oameni și pentru a putea să nu votăm, așa că treaba asta cu morții nu prea are sens. Așadar, de ce e mai bun votul nul decât lipsa unui vot? Poate nu înțeleg eu și îmi explică cineva. Și nu vreau să aud motive “de principii”, că cu principii justificăm și statul acasă.

Atunci când vă căsătoriți la biserică, când vă botezați copiii, când vă înmormântați apropiații, când vin de sărbători să cerșească sub pretextul sfințirii casei sau ce fac ei, când cumpărați lumânări de la biserică, sau pâinea aia de Paște, când donați bani la biserică, când plătiți orice sumă de bani pentru orice are legătura cu biserica, lor le dați bani. Și lăsând treaba cu incendiul, cu toții ne amintim destule alte povești cu biserica și preoții ei care ne-au lăsat un gust amar.

Citeşte mai departe »

Deja toata lumea stie de intamplarea cu Andrei Goreci, iar in cazul in care traiti in grota, va spun eu despre ce e vorba. Sau mai bine cititi aici.

In urma evenimentului, au luat amploare niste cauze menite sa opreasca violenta, sa ne faca sa ne simtim in siguranta si alte balarii de genul, de parca cine stie ce lucru socant s-ar fi intamplat, de parca a fost primul care a murit asa, de parca nu s-ar intampla lucruri si mai tragice. Cauze care mie mi se par o pierdere de timp.

Vom face lumea sa constientizeze ca e in puterea noastra sa impiedicam violenta din Romania, indiferent de oras.

Da, sigur, bravo voua. Nu ma intelegeti gresit, ce s-a intamplat cu ala e tragic si nu e normal, dar astfel de cauze sunt sortite esecului pentru ca traim intr-o lume rea. In realitate, lumea e condusa de oameni rai, corupti, iar violenta e ceva banal. Nu spun ca e normal, dar asa e. Asta e lumea in care traim, iar daca voi credeti ca puteti schimba asta, sunteti de-a dreptul naivi.

Poate par cinic, dar eu nu mai am speranta in lume. Am ajuns sa o accept asa cum e. Daca pot schimba ceva, o fac, dar nu ma aventurez in astfel de cauze marete care stiu ca nu vor rezolva nimic.

[…] vom pleca cu masinile intr-o coloana prin oras cu poza lui Andrei in geam […]

Ca sa ce? Care e rostul? Sa aratati ca sunteti revoltati ca a fost ucis ala? Pai cine nu e? Credeti ca pe mine nu ma deranjeaza? Ba da, normal ca ma deranjeaza faptul ca exista tot felul de cretini pe lumea asta si ca poti sa faci 3 pasi la iesirea din bloc si sa te omoare unul fara motiv, dar ce pot face? Nu pot face nimic si asta e crudul adevar. Diferenta e ca eu il accept si nu imi pierd timpul luptand pentru o lume idilica.

Asta si vreau sa facem: vreau sa le daruim copiilor Romaniei posibilitatea de a merge in siguranta la scoala si de a reveni acasa mai invatati, dar in primul rand vii.

Ce-i drept, pe mine, ca parinte, m-ar deranja sa imi ajunga copilul mort acasa. Siguranta nu va exista niciodata, oricat v-ati toci voi degetele sau oricat v-ati usca plamanii. Violenta exista in toti si nu o puteti eradica, fie ca va place sau nu.

Andrei Goreci trebuie sa fie ultima persoana care a murit degeaba, pentru ca cineva a dorit acest lucru, iar daca nu se va intampla asa, macar sa fim constienti ca este din vina noastra, a tuturor, pentru ca fiul/fiica/prietenul/prietena noastra murit injunghiat/a in timp ce mergea spre scoala.

Poftim? Daca vreti sa va asumati voi vina, bravo voua, dar eu n-am nicio vina. Ba mai mult, eu, spre exemplu, nu sunt o persoana violenta. Decat verbal, dar asta nu conteaza.

Am 18 ani si in toata viata mea o singura data m-am luat la bataie cu cineva, din proprie initiativa, dar asta a fost fiindca in perioada aia, psihic, eram la pamant si nu puteam gandi cum trebuie. A doua oara cand a fost vorba de o bataie, intamplator cu acelasi individ, am refuzat sa iau parte la asa ceva si am incercat doar sa ma apar. Nu a iesit asa bine pentru mine, dar eu m-am ales cu mandria ca am fost cel matur si n-am coborat la mintea lui. Ala s-a ales cu o pula, ca n-a rezolvat nimic, tot nu i-am indeplinit cerintele (dezacordul a fost motivul pentru care a avut loc toata chestia).

In mintea mea sunt capabil de multe lucruri, dar in realitate violenta nu joaca un rol in viata mea. Nu imi e frica de confruntari, doar ca nu imi plac si prefer sa le evit, chiar daca stiu ca cei implicati nu prezinta probleme. Prietenii apropiati stiu la ce ma refer. Stiu, dar nu ma inteleg si ma considera un prost fiindca nu fac ca ei. Pacat ca nu-si dau seama ca ei sunt prostii.

Eu cand vreau sa lovesc, lovesc cu cuvinte. Asa am facut intotdeauna si asa voi face mult timp de aici inainte. E metoda mea preferata, fiindca orice prost poate da cu pumnul, dar nu oricine poate spune o vorba inteligenta. Am avut de multe ori de suferit din cauza asta, dar de obicei nu ma pot abtine. Sunt constient ca ma pot alege cu buza umflata, dar asta e, cand am ceva de spus, o spun.

Invit pe aceasta cale institutiile de presa sa ne sustina si bloggerii, etc.

E cam penibil sa ii vezi pe toti ca va sustin doar pentru ca pare ‘the right thing to do’, insa ma intreb cati stau si se gandesc la ce faceti voi si la posibilitatea unui rezultat satisfacator. Ei bine, uite aici un blogger care nu va sustine. Sfatul meu? Duceti-va acasa si vedeti-va de vietile voastre. Ocupati-va timpul cu ceva folositor, nu cu niste cauze nobile care sunt mai mult pentru ochii lumii.

Cu siguranta orice copil se simte in pericol dupa ce afla ce se poate intampla pe strada.

Foarte bine. Sa se simta in pericol, fiindca traim intr-o lume in care suntem in permanenta in pericol. Orice se poate intampla oricui si oriunde si asta nu se va schimba niciodata.

Orice cetatean roman sa constientizeze ca e in puterea lui sa impiedice lucrurile pe care nu si le doreste.

Gresit. Omul de rand e un rahat insignifiant. Poate sa urle, dar nu-l aude nimeni. Mai ales in Romania.

P.S. Nu mai zic nimic de ipocritii care iau parte la asa ceva si in realitate sunt genul de oameni la care o bataie pe saptamana e traditie.

Romania e ca o masina a timpului; odata ce ii treci granita, stii ca te-ai intors cu 50 de ani in timp. Simt uneori un dezgust crunt pentru societatea in care traim si oamenii ce ne populeaza tara. Vorbesc la modul general, dar sunt si unii care nu au ce cauta in tara asta, insa au avut ghinionul de a se naste aici. Pentru ca suntem prosti, suntem corupti si nici nu facem nimic in privinta asta, pentru ca de multe ori alegem sa ne tinem gurile inchise de frica consecintelor, chiar daca stim ca avem dreptate si ce avem de spus merita auzit. Pentru ca mentalitatea romanului obisnuit e si ea captiva in timp si nu da semne ca s-ar schimba prea curand. Pentru ca suntem niste nenorociti lipsiti de integritate.

Nu mai elaborez pe tema asta, mai rau mi se apleaca atunci cand ma gandesc.

Scopul meu in viata e sa plec din tara asta si in cel mai fericit caz, voi reusi sa iau cu mine si lucrurile/persoanele care ma fac fericit. Sa evadam intr-o viata mai buna.

 
 


2007 - 2017 | Ovidiu Avrămuş

DMS