Articole cu eticheta "facebook"

The Wisdom and/or Madness of Crowds exemplifică concret cum percepția noastră asupra lumii poate fi complet neadevărată în funcție de persoanele din jurul nostru, cum se răspândesc ideile, fie ele rele sau bune, și cum discernământul unui singur individ (sau lipsa lui) poate avea un impact semnificativ asupra unor mase mari de oameni.

În ziua de azi sunt niște informații extrem de relevante. Și poate vede și cineva care obișnuiește să răspândească informații neverificate și realizează cât rău poate face cu un simplu Share pe Facebook.

Mai țineți minte panica prostimii cu “ambulanța neagră” care fură copii și alte bălării din-astea? Ai crede că poveștile cu Bau-Bau merg doar la copii că-s naivi, dar uite că merg și la adulți, că sunt proști.

Se vehicula acum ceva timp o poveste cu o ambulanță neagră care fură copii de pe stradă și le ia organele și nu știu mai ce. Nu era vreo declarație oficială din partea cuiva, nu era vreun copil găsit fără organe, nu era nimic, doar o poveste. O poveste pe care prostimea a înghițit-o fără să mai stea pe gânduri (literalmente) și a început să răspândească povestea pe rețele sociale, cu “valeleu muică, ne ia odraslele” și toate cele, în stilul tipic prostimii. Panică, revoltă, agitație; prostimea nu mai știa de capul ei, pentru că pe niște site-uri unde găseai articole despre extratereștri infiltrați printre oameni, pericolele secrete ale vaccinurilor, și manipulare în masă prin “unde psihotronice”, au citit despre o ambulanță neagră care le fură copiii. Că e evident, dacă vrei să ieși la furat de copii pentru a le recolta organele, trebuie să fii cât mai suspect posibil și să circuli cu o ambulanță neagră. În niciun caz nu vrei să fii CÂT MAI DISCRET POSIBIL.

În fine, să ajungem la subiect; acum două nopți, niște țigani au văzut o ambulanță parcată lângă Gara de Nord. O ambulanță normală, cu excepția numerelor de înmatriculare roșii, sugerând că e proprietatea privată a unei persoane. Nu știu prea multe detalii, dar aparent s-au adunat zeci de oameni și țigani care au înconjurat mașina și au reușit să intre în ea. În ea dormea o femeie. Și au continuat prin a o bate, evident. Femeia a reușit să sune la poliție, poliția a venit, au luat câțiva țigani pe sus, și s-au dus la secție cu mulțimea de oameni și țigani după ei. Nu știu multe despre starea femeii, am văzut că a refuzat internarea în spital, deci probabil e… “în regulă”. Un țigan a publicat un film lung pe Facebook de la secția de poliție, dar nu mai găsesc link-ul către film. Oricum nu pierdeți nimic, era doar un țigan care se filma în direct printre mulțimea de oameni și țigani din jurul secției de poliție (în presă scrie că erau sute de oameni, dar mi-e greu să cred asta), timp de mai bine de o oră în care nu s-a întâmplat nimic.

Citeşte mai departe »

Că tot vorbim din ce în ce mai mult zilele astea despre protejarea informațiilor personale față de de companii sau guverne, hai să vorbim puțin și despre protejarea lor față de prieteni proști.

Știți cine sunt cei mai vocali oameni când vine vorba de informațiile personale preluate fără cunoștința lor? Oamenii care își dau informațiile personale cu cea mai mare ușurință. Vezi că publică revoltați diverse articole despre cum Facebook le folosește informațiile personale, apoi te duci puțin mai jos și vezi că au folosit o aplicație de horoscop, ori au folosit o aplicație care le spune cu ce vedetă seamănă, că ăsta e comportament de adult.


Ei nu văd informarea că aplicația va primi acces la informațiile lor personale și își dau acordul fără să știe asupra ce își dau acordul. “CLICK-CLICK-CLICK, taci și zi-mi dacă azi voi avea noroc în dragoste, sunt un adult cu drept de vot.” Și n-ar fi așa rău dacă prostia lor ar avea consecințe doar asupra lor. Altceva ce nu citesc ei când acceptă condițiile aplicațiilor de genul ăsta e că aplicația va primi ȘI INFORMAȚIILE TUTUROR PRIETENILOR LOR. Nu-i mare chestie, “CLICK-CLICK-CLICK”. Și uite așa ți-ai vândut prietenii ca să afli că de fapt nu semeni cu Gwyneth Paltrow și aplicația aia e o bășină.

Citeşte mai departe »

Fată drăguță, o cunoști la petrecerea de revelion, la casa unui prieten comun. Amândoi ați venit singuri, așa că intrați în vorbă.

Glumiți despre cum amândurora vă displac petrecerile și simțiți instantaneu o conexiune. Discutați despre filme, seriale, jocuri, ciocniți un pahar de vin spumant la miezul nopții, și vă petreceți restul nopții în mare parte separați de ceilalți, vorbind.

Trec două săptămâni, sunteți împreună de la revelion, și te gândești să îi duci niște flori când vă întâlniți. Ea e surprinsă, îți mulțumește și te pupă, după care întâlnirea decurge în mod normal.

Odată ajuns acasă, telefonul scoate un sunet. Te uiți și e Facebook, te-a etichetat într-o poză pe profilul ei. Știind că nu ați făcut nicio poză la întâlnire, deschizi mirat aplicația. Găsești o poză cu Citeşte mai departe »

Eram zilele trecute cu un prieten și îmi povestea despre o colegă de serviciu care ar fi o prostănacă ce-l calcă pe nervi. Auzindu-l cum o descria și povestea despre ce chestii a spus sau a făcut, mi-am amintit și eu de o prostănacă cu care am lucrat și am început și eu să îi povestesc ce minunății mai spunea sau făcea prostănaca mea. La un moment dat mi-a cerut să-i arăt poze cu ea și am căutat-o pe Facebook, dar spre surprinderea mea, am descoperit că m-a blocat.

Pentru început, ea mă adăugase pe Facebook când începuserăm să lucrăm împreună. Eu nu aș fi făcut asta fiindcă mi se pare stupid (cu mici excepții) să fii conectat pe rețele de socializare cu oamenii cu care lucrezi în mod direct, dar dacă îți cer ei asta, n-ai ce să faci, accepți. La scurt timp după, m-a adăugat pe lista de persoane cu acces restricționat, însemnând că nu puteam vedea decât conținutul marcat ca “public”, neavând acces la nimic altceva care era împărtășit cu “prietenii”. În principiu e exact același lucru ca atunci când nu sunteți conectați. Bănuiesc că a făcut asta știind că îi văd activitatea și îi judec penibilitatea și a făcut-o probabil presupunând că nu o să-mi dau seama, că era genul de proastă care credea că oamenii sunt prea proști ca să își dea seama de ce face ea (ce-i drept, faptul că a lucrat acolo cât a lucrat e oarecum un exemplu bun de câți proști a reușit să ducă de nas – și sincer cu o pricepere de doi bani, e extrem de jenant pentru oamenii ăia). După ce am plecat de la firma respectivă și am scăpat de a-i mai vedea fața și a-i auzi vocea zilnic, am șters-o de la “prieteni” de pe Facebook. Acum văd că între timp a simțit nevoia să mă și blocheze.

Citeşte mai departe »

Navigam interneții când mi-a apărut mizeria de mai jos în fluxul de pe Facebook:

Am mai văzut în trecut chestii care sugerau că umanitatea a decăzut și Dumnezeu e dezamăgit de noi, e ceva obișnuit, sunt sigur că toți sunteți familiari cu ideile astea.

De data asta am stat și m-am gândit un pic; câți oameni au murit în ultimul timp prin lapidare? Câți sclavi au în general cunoscuții mei, ori câți mai există în lume? Câte femei au fost arse în ultimul timp pe rug? Câte fete au fost ucise în ultimul timp fiindcă au făcut sex premarital? Câți oameni torturăm în medie folosind dispozitive înfiorătoare? Câte animale au fost sacrificate în ultimul timp pentru mulțumirea zeilor? Dar oameni? Cum stăm cu sărăcia în general, la nivel global? Cum stăm cu criminalitatea în general, la nivel global? Cum stăm cu mortalitatea în general, la nivel global?

Citeşte mai departe »

 
 


2007 - 2018 | Ovidiu Avrămuș

DMS