Articole cu eticheta "fata pe care o iubesc din toata inima"

Se pare ca am inceput iar sa am inspiratie pentru episoadele astea si imi vin in cap tot felul de idei. Ideea pentru episodul asta mi-a venit la cateva zile dupa ce l-am scris pe cel precedent.

Sunt la o petrecere cu toti prietenii mei si ma distrez de minune. A trecut ceva vreme de cand nu m-am mai simtit asa bine si nu-mi amintesc ultima oara cand am ras atat de mult. Timpul trece asa repede cand te distrezi.

E dimineata, petrecerea s-a terminat si toti ne pregatim sa plecam. Ma indrept spre cuier si imi iau geaca pe mine. In buzunar gasesc un plic cu un biletel in el. E de la fata pe care o iubesc din toata inima, care e si ea aici. Ma uit la biletel, ma uit la ea, in celalalt colt al incaperii, sorbind nervos dintr-un pahar cu vin rosu, apoi ma uit iar la biletel. Cu mainile tremurand si cu pulsul la limite anormale, incep sa citesc biletelul.

“Ceea ce urmeaza sa iti spun probabil te va surprinde. Ne cunoastem de mult si de ceva timp am inceput sa am sentimente pentru tine. Nu am avut curajul sa iti marturisesc pana acum fiindca nu am stiut cum vei reactiona si nu cred ca as putea suporta sa ma respingi, dar cred ca a venit timpul sa stii. Adevarul e ca te iubesc si nu mai vreau sa fim doar prieteni, vreau mai mult, vreau o relatie cu tine. Te rog spune-mi daca si tu simti ceva pentru mine si fa-o cat mai repede posibil, caci nu mai pot trai fara tine.”

Inima mai are putin si-mi explodeaza. Sunt in extaz si tremur de parca as avea Parkinson. Am asteptat ziua asta atata timp si in sfarsit a sosit. Fata pe care o iubesc din toata inima ma iubeste si ea si in sfarsit vom fi impreuna.

Cu coada ochiului observ ca si pe plic e scris ceva. Ma uit mai atent si citesc numele ei, alaturi de numele destinatarului. Pe mine nu ma cheama asa. Un baiat vine si ma roaga sa ii dau geaca din cuier.

Iau o geaca ce seamana izbitor cu a mea, i-o inmanez si incep sa plang.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

Dupa 8 luni de la ultimul episod si cateva incercari esuate de a mai scrie unul, am reusit in final sa-l scriu. De data asta schimbam putin stilul si abordam ideea de baza putin diferit.

E o zi insorita de noiembrie. Sunt prin parc, imi plimb cainele si ma relaxez in natura. Ma opresc pe o banca, rasuflu satisfacut si deodata o zaresc in departare. Pe ea. Cea mai frumoasa si pura fiinta care a existat vreodata.

Fata pe care o iubesc din toata inima isi plimba si ea cainele prin parc. Daca perfectiunea ar avea chip, chipul ei ar fi. O privesc indelung cum se misca suav, cum radiaza in propria-i splendoare si cum buzele alea superbe-i formeaza un zambet divin. Ii admir formele delicate si imi imaginez cum ar fi sa o tin in brate, sa o… Cainele meu fuge spre ea! Imi aplec privirea si observ ca nu mai am lesa in mana. O ridic la loc si privesc masacrul cum se desfasoara. Potaia mea i-a atacat catelusa si continua prin a o viola cu brutalitate. O privesc pe fata pe care o iubesc din toata inima cum striga la mine extrem de furioasa si porneste spre mine gesticuland frenetic.

Ma ridic ingrozit si incep sa… fug.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

Sunt in oras, astept la trecerea de pietoni. Ma duc sa ma intalnesc cu niste prieteni foarte buni. Pe fata pe care o iubesc din toata inima n-am mai vazut-o de cateva luni bune, aproape ca am uitat de ea.

Vad tramvaiul trecand prin fata mea, zgomotos si nepasator. La geam zaresc o figura cunoscuta si timpul parca incetineste. E chiar EA! E fata pe care o iubesc din toata inima! Dintr-un impuls nebunesc si nejustificat, traversez pe rosu, evitand ca prin miracol toate masinile care trec pe langa mine si incep sa fug dupa tramvai.

Imping toti oamenii din calea mea, sar peste valizele unui barbat care ma priveste mirat, ma impiedic de lesa unui caine, dar tot nu ma opresc. “Ce fericita va fi cand ma va vedea”, imi repet in minte. Picioarele imi spun ca nu mai pot, dar inima imi spune ca pot continua pana la capatul lumii doar ca sa o vad.

Deodata, tramvaiul opreste in statie si o vad coborand. Traverseaza strada si se indreapta catre o terasa de pe trotuar, unde se aseaza si asteapta. Incetinesc si ma duc catre masa ei, ea ma vede si zambeste. “Stiam ca se va bucura sa ma vada!”, imi spun increzator. Ajung la ea transpirat si respirand greu. “Buna!” ii spun entuziasmat. “Buna!” imi raspunde cu o privire confuza. “As dori o cafea va rog.” Timp de cateva secunde raman nemiscat si o privesc insistent.

Dupa ce imi revin, o intreb daca doreste si frisca si incep sa plang.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

E 1 martie si cu aceasta ocazie i-am cumparat fetei pe care o iubesc din toata inima un martisor care a costat mai mult decat imi permite buzunarul sa cheltui si i-am scris o poezie in care ii spun tot ce simt pentru ea.

E chiar in fata mea. Am in mana poezia scrisa pe o foaie si in cealalta martisorul. E timpul. Ma duc la ea si ii zambesc. “Uite, ti-am luat ceva, iar aici e o poezie scrisa de mine”, ii spun rusinos. Ochii ii stralucesc si ma priveste cu un zambet divin pe buze. Inainte sa citeasca poezia, vine prietenul ei si ma da la o parte de parca as fi… nimic. O apuca de fund cu ambele maini si o saruta pe nerasuflate. In acest timp, hartia cu poezia i-a scapat din mana. Dupa ce o saruta, prietenul ei ragaie si pleaca, tragand-o si pe ea dupa el, ea in tot acest timp zambind fermecata de șarmul lui natural.

Eu stau si o privesc confuz cum pleaca, uitand de mine. Ridic hartia de jos, citesc poezia si incep sa plang.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

De Craciun, fata pe care o iubesc din toata inima a organizat o petrecere la ea acasa. Toata lumea trebuie sa ii faca un cadou cuiva si eu m-am gandit sa ii iau un ursulet de plus si sa-i scriu o scrisoare in care sa ii spun tot ce simt pentru ea.

E aproape miezul noptii si toata lumea a inceput sa imparta cadouri. O caut cu privirea prin incapere si cand o zaresc ma indrept spre ea.

“Hei! Am ceva pentru tine!” ii spun, entuziasmat, cu mainile la spate. Ii arat ursuletul cu scrisoarea prinsa in piept si ii urez Craciun fericit. “De Craciun iti dau in dar inima mea. Te iubesc!”

Ochii i se aprind si imi zambeste. Imi saruta obrazul si imi multumeste. Ia ursuletul si il pune in coltul camerei, alaturi de o duzina de alti ursuleti mai mari cu scrisori lipite in piept. Scrisori semnate de alti baieti. Imi mai zambeste o data si se duce sa danseze cu alt baiat.

Imi privesc ursuletul prin multimea de uriasi si incep sa plang.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

Suntem la ea acasa, afara e frig si lemnele ard in semineu. Suntem intinsi in fata semineului, inconjurati de perne si acoperiti cu o patura groasa. Atmosfera e excelenta si imi doresc sa putem ramane aici pentru totdeauna, impreuna.

O mangai tandru pe picior in timp ce ii sarut tampla. Ea se intoarce catre mine si ma saruta pasional, plimbandu-si mana prin parul meu. Ne despartim buzele si ne privim in ochi. Isi arata zambetul ei minunat care ma lasa fara respiratie de fiecare data cand il vad. Ma trage catre ea si isi aproprie buzele de urechea mea, soptindu-mi lin: “Nu te iubesc. Nu vreau sa ne mai vedem.”

Privesc in gol si incep sa plang.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

De ceva timp m-am inscris la cursuri de actorie. Astazi repetam o scena in care personajul meu ii spune fetei pe care o iubeste tot ce simte despre ea. Intamplator, rolul ei e jucat de fata pe care o iubesc din toata inima. Scenariul l-am invatat instantaneu, sentimentele personajului corespund cu ale mele. In vazul tuturor, o iau in brate si imi vars inima cat se poate de sincer, spunandu-i ce inseamna ea pentru mine. Dupa ce termin, un scurt moment de liniste, asteptand replica ei. In schimb, se aude un piuit vag. Gata cu cursurile pe ziua de azi.

In timp ce ma pregatesc sa plec, o aud spunandu-i unei prietene ca nu sunt deloc bun ca actor. Eu nu intrasem in rol.

Grabesc pasul si incep sa plang.

Restul episoadelor le puteti citi aici.

 
 


2007 - 2017 | Ovidiu Avrămuş

DMS