Articole cu eticheta "ratiune"

Mai țineți minte panica prostimii cu “ambulanța neagră” care fură copii și alte bălării din-astea? Ai crede că poveștile cu Bau-Bau merg doar la copii că-s naivi, dar uite că merg și la adulți, că sunt proști.

Se vehicula acum ceva timp o poveste cu o ambulanță neagră care fură copii de pe stradă și le ia organele și nu știu mai ce. Nu era vreo declarație oficială din partea cuiva, nu era vreun copil găsit fără organe, nu era nimic, doar o poveste. O poveste pe care prostimea a înghițit-o fără să mai stea pe gânduri (literalmente) și a început să răspândească povestea pe rețele sociale, cu “valeleu muică, ne ia odraslele” și toate cele, în stilul tipic prostimii. Panică, revoltă, agitație; prostimea nu mai știa de capul ei, pentru că pe niște site-uri unde găseai articole despre extratereștri infiltrați printre oameni, pericolele secrete ale vaccinurilor, și manipulare în masă prin “unde psihotronice”, au citit despre o ambulanță neagră care le fură copiii. Că e evident, dacă vrei să ieși la furat de copii pentru a le recolta organele, trebuie să fii cât mai suspect posibil și să circuli cu o ambulanță neagră. În niciun caz nu vrei să fii CÂT MAI DISCRET POSIBIL.

În fine, să ajungem la subiect; acum două nopți, niște țigani au văzut o ambulanță parcată lângă Gara de Nord. O ambulanță normală, cu excepția numerelor de înmatriculare roșii, sugerând că e proprietatea privată a unei persoane. Nu știu prea multe detalii, dar aparent s-au adunat zeci de oameni și țigani care au înconjurat mașina și au reușit să intre în ea. În ea dormea o femeie. Și au continuat prin a o bate, evident. Femeia a reușit să sune la poliție, poliția a venit, au luat câțiva țigani pe sus, și s-au dus la secție cu mulțimea de oameni și țigani după ei. Nu știu multe despre starea femeii, am văzut că a refuzat internarea în spital, deci probabil e… “în regulă”. Un țigan a publicat un film lung pe Facebook de la secția de poliție, dar nu mai găsesc link-ul către film. Oricum nu pierdeți nimic, era doar un țigan care se filma în direct printre mulțimea de oameni și țigani din jurul secției de poliție (în presă scrie că erau sute de oameni, dar mi-e greu să cred asta), timp de mai bine de o oră în care nu s-a întâmplat nimic.

Citeşte mai departe »

După ‘Why I Am Not a Christian and Other Essays on Religion and Related Subjects’, am zis să continui tot cu filozofie, așa că am citit ‘The Art of Controversy’ a lui Arthur Schopenhauer, unul dintre cei mai mari filozofi ai secolului 19.

În primă fază vorbește despre logica din spatele argumentelor și diverse metode de a câștiga dezbateri, fie că ai sau nu dreptate. Schopenhauer argumentează că într-o dezbatere e mai important discursul și felul în care argumentezi decât argumentele propriu zise și validitatea lor, ceea ce imediat m-a dus cu gândul la politică. Deși câteodată pare că încurajează folosirea anumitor tactici oarecum mișelești, nu sunt neapărat de acord cu asta, decât dacă scopul unic este câștigarea unei dezbateri. Personal, acord mai multă importanță adevărului decât câștigului și nu știu cum m-aș împăca cu conștiința dacă nu aș face asta.

După, vorbește puțin despre artă (nu m-a interesat teribil subiectul), urmat de o selecție de idei pe care le-a scris de-a lungul timpului despre oameni, viață, virtute, geniu, și altele. În ansamblu, idei interesante care să-ți mai frământe mintea puțin. Ca și la eseurile lui Russell, nu doar o dată m-am simțit depășit de ce citeam; va trebui să recitesc cartea peste câțiva ani.

Citeşte mai departe »

După ce băieții de la “La Familia” au decis să declare cât se poate de clar că sunt niște țărani needucați ale căror mentalități de oameni simpli nu-și au locul în secolul 21, un club din Cluj le-a anulat concertul fiindcă nu vor să se asocieze cu gunoaiele umane care sunt Sișu și “Puya”. Lucru absolut fantastic, e genul de lucru care ar trebui să se întâmple întotdeauna în astfel de situații.

Bine-nțeles, băieții au publicat un răspuns vis-a-vis de reacțiile la dizabilitățile lor mintale și de anularea concertului:

Oricine e liber sa faca in viata lui ce vrea, sa creada in ce vrea si sa iubeasca pe cine vrea.

… cât timp sunteți voi de acord cu ce vrea, în ce vrea să creadă, și pe cine vrea să iubească.

Ne pare sincer rau ca exista oameni care, in mintea lor, ne-au asociat cu homofobia, xenofobia și altele asemănătoare.

Deși literalmente vă încadrați în definiția homofobiei, asocierea voastră cu acest cuvânt e doar o opinie.

Citeşte mai departe »

Se dă următoarea discuție:

Problema fundamentală a românilor e că majoritatea sunt ca Roxana: incapabili de a judeca logic, incapabili de a menține cursul unei dezbateri fără să divagheze și fără să contribuie cu informații irelevante, incapabili de a răspunde tuturor argumentelor, și incapabili de a vedea dincolo de propriile sentimente. Toate astea la un loc formează modelul unui parazit care în ciuda dorinței de a dezvolta societatea, face exact opusul.

Citeşte mai departe »

Acest articol face parte dintr-o serie de articole despre “Dumnezeu”, religie, și credincioși. Recomand citirea primelor părți trecute mai jos înainte de citirea acestui articol.

→ Gândurile mele despre “Dumnezeu”
→ Gândurile mele despre religie
→ Gânduri aleatorii despre “Dumnezeu” și religie
→ Eu și religia
→ Gânduri aleatorii despre “Dumnezeu” și religie – Partea a 2-a


Viața mea se învârte în jurul unei filozofii simple: dacă nu lași lumea un loc mai bun ca atunci când ai intrat în ea, ai trăit degeaba. Pentru mine, acesta e sensul vieții: să îmbunătățesc viețile celor din jurul meu și a celor care vor veni după mine.

Nu trebuie să fie lucruri mărețe, deși la asta aspir. Ca oameni de rând e mai realistic să sperăm la rezultate multe și mici din apropierea noastră, dar mi se pare important să aspirăm la mai mult de atât.

Dorința de a face bine poate lua multe forme; pentru mine, fără să fi ales eu asta, cel mai mare bine pe care vreau să-l fac e să contribui oricât pot la eliminarea religiei, a superstițiilor, în principiu a tuturor credințelor fără niciun sens care ne influențează viețile și lumea în care trăim. Consider că există mult mai mult rău ca urmare a credințelor religioase decât bine, iar orice bine rezultat în urma acestor credințe poate fără niciun dubiu să existe și în lipsa lor. Nu cred că există nici măcar un singur lucru bun care poate exista doar datorită credințelor religioase; nu există bine pe care să nu-l putem avea fără religie.

Citeşte mai departe »

Astăzi vorbim tot despre aruncat bani în diverse chestii din diverse motive, doar că de data asta consecințele nu implică posibila moarte a zeci de oameni și distrugerea vieților multor altora; implică doar posibila moarte a unor pești exotici.

Delfinariul din Constanța are o problemă cu oamenii care din motive greu de înțeles aruncă bani în bazinul cu pești exotici.

Nu cred că trebuie să pierdem prea mult timp încercând să găsim o explicație pentru comportamentul ăsta. Pentru sănătatea noastră. Să vedem și un reportaj de la știri:

Citeşte mai departe »

Un zbor al companiei China Southern Airlines a fost întârziat după ce o femeie în vârstă a aruncat monede în motorul avionului, pentru “a avea noroc” în timpul zborului. – Digi24

Uite de-asta. Pentru că atunci când ideile iraționale/superstițiile/religia nu ne ucid direct, ne fac viața mai dificilă, chiar și celor care nu împărtășesc respectivele idei. Povestea cu baba și monedele e doar un exemplu dintr-un milion de altele pe care nici nu ți le poți imagina. Zici “lasă-i să creadă că dacă aruncă cu bani în fântâni sau mai știu eu unde vor avea noroc, ce ai cu ei, pe cine rănesc?” Uite pe cine pot răni. Într-o zi aruncă bani în fântâni și în următoarea doboară avioane din cer. Într-o zi pupă icoane și în următoarea își persecută semenii.

De-asta nu există idee destul de mică pentru a nu fi atacată. Orice idee ar fi, dacă e incompatibilă cu realitatea și bunul simț, dacă nu își merită credința și nu are o fundație logică, trebuie atacată și eliminată.

Mi-a plăcut știrea asta; mi-a plăcut fiindcă vedem exact cum o credință mică și aparent inofensivă poate să producă un dezastru soldat cu zeci de pierderi umane și sute de vieți în mod direct afectate negativ, printre multe alte consecințe negative semnificative.

Așa cum spuneam ultima oară, am continuat lectura cu ‘The End of Faith’.

Pe scurt, Harris vorbește despre cât de irațională e credința în zei, toleranța nemeritată față de fundamentalismul religios, contribuția credincioșilor “moderați” la tragediile provocate de fundamentaliști, felul în care credincioșii sunt mult mai creduli în privința religiei comparat cu viața de zi cu zi, felul în care credința în zei afectează fiecare aspect al vieților noastre, și despre cum credința în supranatural (zei) întârzie progresul științific și contribuie la enorm de multă suferință ca urmare (aici era vorba despre medicină), printre multe altele.

Mai jos sunt câteva paragrafe pe care mi le-am notat. De data asta am avut un număr mai mare și nu le-am mai tradus eu, în schimb le-am primit în română prin bunăvoința lui Alexandru Anghel de la editura Herald, care le-a extras din varianta tradusă de el (Sfârșitul credinței: religie, teroare și viitorul rațiunii, editura Herald, București, 2016).

Citeşte mai departe »

 
 


2007 - 2018 | Ovidiu Avrămuș

DMS