Articole cu eticheta "romania"

Uitându-mă pe site-ul ROM pentru articolul anterior, n-am putut să nu mă lovesc de o grămadă de lucruri făcute la fel de prost ca și campaniile lor promoționale: logo-ul din antet care pe anumite pagini încarcă pagina curentă în loc de homepage, diacritice puse doar pe unde au avut chef, simboluri de pe tastatura în engleză în loc de diacriticele corespunzătoare în titlurile paginilor, link-uri care te trimit pe pagini care nu mai există, pur și simplu o grămadă, și niciunul dintre cei un om cu normă parțială care se ocupă de site-ul ROM și îl mai accesează ocazional nu au observat.

Trecem peste. Vorbim acum tot despre o campanie de-a lor pe care nu am văzut-o la timpul ei, în 2013, că aș fi scris despre ea. Se numește “Răzbunarea e dulce” și numele e inspirat din toate ideile grozave pe care le-au avut românii de-a lungul istoriei, dar au venit străinii răi și le-au furat. Printre altele, vorbesc despre oină și cum americanii au furat ideea și au numit jocul “baseball”.

Citeşte mai departe »

Acum două zile am scris un articol în care mă opuneam discriminării homosexualilor. Am atacat această intoleranță într-un mod diferit: am comparat orientarea sexuală diferită cu o culoare diferită a ochilor, folosindu-mă de superioritatea numerică a oamenilor cu ochi căprui pentru a discrimina împotriva oamenilor cu ochi verzi sau albaștri, și argumentând împotriva lor folosind o situație ipotetică, aceeași folosită de mulți homofobi, în care întrebam oamenii ce explicație aș putea oferi eu copilului meu atunci când vede pe stradă oameni cu ochi verzi sau albaștri. Am folosit exact argumentele mele împotriva discriminării homosexualilor, nu tocmai într-un mod direct, dar în același timp mi se părea imposibil să fie interpretate oricum altcumva. Citiți articolul, că e mai simplu decât să încerc să explic ce am făcut. Cât timp nu suferi literalmente de un deficit mintal, mie mi se pare că doar din acel paragraf reiese perfect că de fapt mă opun discriminării homosexualilor (dacă nu homosexualilor, cel puțin oamenilor cu ochi verzi sau albaștri, pentru cei care cumva nu au realizat că e vorba despre homosexuali).

Citeşte mai departe »

Îmi amintesc purtând discuții de-a lungul anilor despre musulmani care trăiesc în vest (chiar și în România) cu oameni care le luau apărarea și își argumentau opiniile doar prin propria lor experiență cu ei. În general era vorba de oameni tineri care cunoscuseră musulmani tineri trăind în vest (chiar și în România), iar aparențele în contextul ăsta li se păreau reprezentative realității; considerau că musulmanii din contextul ăsta, în urma activităților de zi cu zi la care luaseră parte împreună trăind în vest (chiar și în România), sunt oameni la fel ca și noi, deseori lăsându-se convinși chiar de respectivii musulmani, care ziceau că islamul e o religie a păcii, că nu cred în violență, și alte aberații de genul. Nu numai atât, dar pentru oamenii cu care discutam și le luau apărarea, erau și o mostră reprezentativă a majorității musulmanilor. Nu știau ei multe despre musulmani și islam, dar aveau colegi de facultate musulmani, în vest (chiar și în România), și înțelegeau cum stau de fapt lucrurile, iar eu eram rasist (?), intolerant, și așa mai departe.

Citeşte mai departe »

Am suportat pentru destul timp ce se întâmplă în țara asta și cred că a venit timpul să fac ceva în legătură cu asta. Pur și simplu nu mai pot tolera oamenii cu ochi verzi sau albaștri.

Statistic, la nivel global, oamenii cu ochi căprui sunt de departe majoritari, prin urmare asta reprezintă normalitatea. Inclusiv Iisus avea ochii căprui. Orice altă culoare a ochilor pur și simplu e nefirească și oamenii de genul ăsta trebuie puși la punct rapid. În ultimul timp au devenit extrem de aroganți și acum vor să vadă lumea așa cum o vedem și noi, iar asta reprezintă un pericol pentru oamenii cu ochi căprui, cumva. Ne trezim în curând că toți vor vrea ochi verzi sau albaștri dacă le permitem și lor să vadă ce vedem noi cu ochii noștri căprui.

În alte țări, oamenii care nu au ochi căprui nici măcar nu își arată vreodată ochii, trăiesc în permanență cu ochelarii de soare în ochi, fiindcă altfel ar fi uciși pe loc dacă s-ar afla. Nu zic să exagerăm, îi disprețuiesc și nu îi consider oameni, atât. Am câțiva cunoscuți și sunt mulți care consideră totuși că ar trebui uciși, dar fiecare are dreptul la opinia lui și cred că orice opinie trebuie respectată. Alții sunt de părere că acești perverși ar trebui pur și simplu să nu mai aibă ochii verzi sau albaștri, simplu; să înceteze din a mai avea ochii verzi sau albaștri, să renunțe la alegerea de a trăi constant discriminați.

Citeşte mai departe »

Oamenilor nu le place să meargă cu noi fiindcă vorbim așa și ne comportăm așa și conducem așa și mașina miroase așa și așa mai departe, prin urmare preferă să meargă cu Uber, chiar dacă uneori plătesc mai mult. Ce-i de făcut? Vedem ce e mai plăcut mersul cu ăia și le urmăm exemplul? Nu, îi îngropăm pe ăia de la Uber, nenorociții! Să meargă oamenii cu noi doar fiindcă nu au alternativă.

Hai să ne uităm la niște prostălăi cum mănâncă rahat și după le bagă și copiilor pe gât:

Să-mi bag picioarele, nu-mi vine să cred:

1. cât timp, efort, și câți bani irosesc ăștia pentru un pericol ce literalmente nu există și nu a existat niciodată.

2. cât de amuzanți sunt ăștia de la Adevărul când zic de Firea și ciocoflenderul ăla că se “prefac că au habar despre ceea ce înseamnă jocul Balena albastră”, după care scriu ei “Notă: jocul “Balena albastră” nu are un site mamă. El se desfășoară exclusiv pe rețelele de socializare.” Băi, “Adevărul”. Ori sunteți proști, ori jegoși. Trebuia să scrieți “Notă: jocul “Balena albastră” nu există în plm, ați înnebunit?!” Dar ce așteptări să ai de la un ziar care scrie despre “joc” ca și cum ar fi un lucru real, răspândind minciuni și provocând panică? Ce-i drept, autorii articolului despre acțiunea lui Firea au scris că nu există nicio dovadă pentru “jocul” ăsta, dar restul articolelor de pe Adevărul îl tratează cu seriozitate.

Citeşte mai departe »

Mențiune: absolut tot ce am scris mai jos se aplică și subiectului homofobilor care vor persecutarea (pentru că exact asta este) legislativă a homosexualilor.

Mi se pare că manifestațiile recente împotriva avortului sunt un exemplu concret de cât de needucați și de cât de rezistenți la educație suntem; pentru că adevărul e extrem de ușor accesibil majorității dintre noi și dintre cei care au luat parte la acele manifestații, dar suntem atât de fixați pe ideile preconcepute pe care le avem încât nici măcar nu acceptăm posibilitatea că ne-am putea înșela, nici măcar pentru o secundă, cât să ne propunem, pentru noi înșine, din dorința de a înțelege lumea mai bine și a fi oameni inteligenți, să căutăm adevărul.

Refuzăm să punem la îndoială lucrurile pe care credem că le cunoaștem și fără portița asta, fără acceptarea doar a posibilității că adevărul ar putea fi altul decât cel în care credem, literalmente nu există posibilitatea să avansăm. Intelectual rămânem primitivi, și preferăm asta, fiindcă necesită cel mai puțin efort. E mare lucru, aparent, să renunți la niște idei pe care le-ai acceptat deja. Cu toate astea, toți ne dorim o lume mai bună și pretindem că luptăm pentru una, dar când ni se explică greșelile pe care le facem și cum contribuim de fapt la degradarea societății, devenim defensivi și acuzăm criticii de imoralitate. Orice raționament simplu și de bun simț reușim să-l ignorăm și chiar să ne convingem că e de fapt aberant, când în mod clar, ca 2+2=4, ne înșelăm.

Citeşte mai departe »

 
 


2007 - 2017 | Ovidiu Avrămuş

DMS