Sunt foarte supi din cauza pandemiei!

Prima oară când a început această pandemie credeam ca va fi ceva simplu, rapid, ușor de suportat, credeam că aproape nici nu voi simți efectele unei epidemii globale cu un virus care a infectat zeci de milioane de oameni, a ucis peste un milion, a închis granițe, a pus sisteme de sănătate în genunchi, precum și economii (fie că au luat măsuri de carantină sau nu).

M-am săturat de această pandemie care în momentul de față se agravează în România inclusiv din cauza unor oameni la fel de sătui care refuză să ia niște măsuri personale minore care ne-ar ajuta să trecem mai repede peste această situație. Sunt atât de sătul încât vreau să ne comportăm la fel ca înainte, deși asta doar ar asigura prelungirea acestei perioade dificile și ar avea consecințe tragice.

M-am săturat să mi se impună niște măsuri care îmi displac ori sunt într-un fel sau altul inconveniente pentru mine, fie social, fie financiar, fie în moduri complet inventate de mine doar pentru a mă putea revolta public și a mă simți mai presus cumva de restul oamenilor care înțeleg pericolul și respectă anumite reguli mai mult de bun simț decât altceva. Nu-mi pasă că aceste măsuri sunt menite să ne protejeze și să asigure că trecem cât mai repede peste această situație dificilă și periculoasă, fiindcă eu sunt un om liber și am decis brusc că trebuie să îmi protejez libertatea în fața acestor măsuri nefaste care în niciun fel nu au ca scop îngrădirea libertății mele.

În același timp, dacă mă revolt împotriva măsurilor luate de guvern și politicieni, indiferent care ar fi ele, poate voi trece mai ușor prin această perioadă dificilă care de altfel m-a afectat emoțional și m-a debusolat în feluri complet noi pentru mine, fiindcă voi avea un rău concret, cu prenume și nume, către care să arăt cu degetul și pe care să îl blamez pentru orice mă deranjează pe mine. Mă va menține ocupat mintal și distrat de la pericolul real dar invizibil și uneori dificil de înțeles în care mă aflu eu și toți cunoscuții mei și îmi va da energia să trec cu bine prin asta. Mă voi revolta și împotriva unor inconveniențe minore, cum ar fi purtarea unei simple măști, care pur și simplu simt că îmi taie respirația, deși simt asta doar fiindcă mi se impune purtarea ei și poate voi ataca acest inconvenient personal proiectându-l uneori asupra copiilor, care deși nu au neapărat dificultăți în a suporta acest inconvenient minor, nici nu au o voce publică și nu mă pot contrazice.

Pur și simplu nu mă așteptam să fiu afectat și eu în mod direct de acest virus, mi se pare extrem de straniu că am eu de suferit de pe urma acestei catastrofe globale. Înțeleg că toți trecem prin timpuri grele, dar nu credeam că asta mă va include și pe mine. Înțeleg că toți suntem nevoiți să facem anumite sacrificii, dar nu credeam că și eu voi fi nevoit să fac sacrificii. Nu mi se pare corect să sufăr într-o astfel de situație aparte, nemaiîntâlnită în ultima sută de ani, care ne-a luat prin surprindere și cu care încă învățăm să ne descurcăm. Nu mi se pare corect să sufăr eu mai mult decât alții, nu mă interesează că corectitudinea e un concept care există doar în mințile noastre și nu e vreun absolut de care să țină viața cont, uneori lucrurile fiind cum sunt pur și simplu fiindcă așa sunt, independent de acțiunile oricui. Nu mi se pare corect și nu vreau să accept asta.

Sunt foarte supi!

2020