Am văzut o grămadă de oameni nemulțumiți de restricțiile pe timp de noapte fiindcă nu le văd rostul – și am discutat deja despre asta, și acum văd iar mulți oameni nemulțumiți de faptul că se închid magazinele mai devreme fiindcă nu văd rostul măsurii ori chiar cred că ar putea avea un efect opus decât cel menit să îl aibă. Așa că astăzi despre asta vorbim, despre magazinele care se închid mai devreme. Mai concret, am vrut să demonstrez că reducerea orelor de funcționare a magazinelor nu provoacă de la sine aglomerări, și am reușit să fac asta mai jos. Până atunci, bucurați-vă de un text lung și plictisitor super fascinant care vă va schimba viața – o prietenă amică cunoștință tipă oarecare ce mă mai ajută cu ponturi pentru textele pe care le scriu mi-a spus că nu ar trebui să descurajez cititorii.
În primul rând, trebuie să înțelegem că nu toate magazinele operează la fel, chiar dacă ele sunt identice, deci automat nu toate vor fi afectate în același fel. Nu cred că e nevoie să explic asta, dar o s-o fac oricum rapid printr-un exercițiu de imaginație.
Să zicem că avem două magazine Lidl, A și B, ambele au exact aceeași suprafață, capacitate, produse, și ore de funcționare. Sunt identice. Magazinul A are pe o rază de 2km o populație de 5000 de oameni, iar magazinul B are pe o rază de 2km o populație de 10000 de oameni. Care dintre cele două este mai frecventat? La care dintre cele două se vinde mai mult?
Pare foarte simplu, dar ce să vezi, nici măcar asta nu e așa simplu. Nu e vorba strict despre numărul de oameni din apropierea magazinului, ci și de anumiți factori demografici. Poate acei 5000 de oameni de lângă magazinul A au o populație adultă cu un număr mediu de copii pe familie mai mare și au nevoi de consum și de achiziții mai mari. Poate acei 10000 de lângă magazinul B sunt majoritar oameni cu venituri semnificativ mai mici decât cei 5000 de lângă magazinul A. Poate din acei 10000, un procentaj mult mai mare e format din minori ori adulți tineri care nu lucrează și nu fac cumpărături. Poate acei 10000 de oameni locuiesc într-un cartier mărginaș și lucrează majoritar în centrul orașului, mai aproape de magazinul A, așa că deseori preferă după muncă să facă cumpărăturile la acela.
Chiar dacă magazinul B e mai aproape de casă, să zicem la 5 minute distanță, iar magazinul A e mai departe de atât de locul de muncă, să zicem la 10 minute distanță, poate tot magazinul A e mai convenabil. Cum? Deși magazinul A e mai departe de locul de muncă decât e magazinul B de locuință, poate este în drumul spre casă. În același timp, poate magazinul B deși e mai aproape de locuință, este în direcția opusă, însemnând că dacă vrea omul să facă cumpărături după muncă, îi e mai convenabil să oprească la magazinul A care e în drumul lui decât să ajungă în cartier, să treacă de locuință încă 5 minute până la magazinul B, și apoi să se întoarcă acasă.
Aceeași tipă oarecare de mai sus îmi spune că e greu de urmărit paragraful anterior fiindcă sunt multe cifre și nume de cod, iar „nu toți cititorii sunt de la FBI”, așa că am făcut o ilustrație simplă folosind harta din ‘GTA V’:
- Buy milk without getting a 5-star wanted level
Dacă mai stăm pe gânduri, mai găsim alți factori care influențează numărul de cumpărători din fiecare magazin, fie în favoarea magazinului A, fie în favoarea magazinului B, dar e inutil, sunt mult prea multe variabile și am demonstrat deja ce era de demonstrat.
„Poate” este întotdeauna un cuvânt cheie, extrem de important. Sunt scenarii plauzibile. Dacă la început părea simplu și evident că magazinul cu mai mulți oameni în apropiere este cel mai frecventat, acum nu mai suntem așa siguri, că ia uite câți alți factori la care nici nu ne gândeam afectează realitatea. La fel și cu noile măsuri, nu știm cum afectează fiecare magazin în parte și chiar dacă nu vedem o diferență între două magazine, nu înseamnă că ea nu există și deci nu sunt afectate diferit.
Se dă postarea următoare:
Într-adevăr, așa zic mulți, că nici nu trebuie să te gândești mult ca să-ți dai seama ce prostie e toată treaba. E ușor să cazi în capcana asta, i se poate întâmpla oricui. La suprafață pare o chestiune simplă, dar am învățat deja să fim atenți la chestiile care par simple la suprafață, că poate nu avem toate informațiile.
Problema cu ce spune Mirel acolo e că suprasimplifică lucrurile și emite niște opinii greșit informate în spațiul public, iar chestia asta e foarte dăunătoare, în special în ziua de azi.
În primul rând, Mirel vorbește despre media de cumpărători pe oră, care e un număr complet irelevant. De ce? Uite, o dată vin 100 de oameni pe oră în fiecare dintre cele 14 ore, și o dată vin toți 1400 într-o singură oră, în celelalte 13 ore magazinul fiind gol. Media pe oră în acea zi e aceeași în ambele cazuri. Ce vreau să spun prin asta e că nu contează deloc media pe oră, ci distribuția cumpărătorilor de-a lungul zilei. Trebuie să știm cum sunt distribuiți cumpărătorii pe oră și cum vor fi în urma noilor restricții, că în mod clar orele de funcționare vor influența distribuția cumpărătorilor. Unii poate nu vor mai avea posibilitatea să meargă la cumpărături atunci când mergeau înainte, poate se vor duce la alte ore sau poate vor trimite alți membri ai familiei care se vor duce la alte ore, ori poate se vor duce în weekend când au mai mult timp și fac mai multe cumpărături decât făceau în mod obișnuit, în caz că obișnuiau să se ducă de mai multe ori pe săptămână. Din nou o grămadă de posibile scenarii și o grămadă de „poate” la care niciunul dintre noi nu poate răspunde cu „sigur”.
Mirel presupune apoi că reducerea orelor de funcționare a magazinelor nu influențează numărul de cumpărători dintr-o zi, ceea ce e lesne de înțeles că nu e adevărat. Vreți să știți de ce? Facem un alt exercițiu de imaginație și reducem programul de funcționare la o singură oră. Vor fi tot 1400 de cumpărători în ora aia? Nu. Simplu. E un procedeu logic simplu: faci o afirmație și creezi o situație extremă/absurdă ca să testezi afirmația respectivă. Omul de mai sus susține că reducerea orelor de funcționare nu influențează numărul de cumpărători. Am prezentat o situație extremă în care nu am niciun dubiu că fiecare dintre voi sunteți absolut convinși că reducerea orelor de funcționare ar influența și ar reduce semnificativ numărul de cumpărători. Așadar, dacă suntem de acord că reducerea orelor cu 13 ar duce la mai puțini cumpărători, de ce să credem că dacă le reducem cu 4 nu va fi nicio consecință asupra numărului de cumpărători?
Mai departe, Mirel vorbește despre nevoile de consum ale oamenilor în orice zi dată, dar de fapt se încurcă un pic și se referă la nevoile de achiziții. Nevoile de consum sunt independente de magazine, că de exemplu cantitatea de apă de care avem nevoie într-o zi nu e influențată de stocul de apă al magazinelor, în schimb nevoile de achiziții sunt foarte mult influențate de alți factori, nu doar de orele de funcționare a magazinelor.
Ca să facem diferență între cele două, nevoile de consum reprezintă efectiv consumul fiecăruia, iar nevoile de achiziții sunt influențate de resursele pe care le are deja acasă fiecare. De exemplu, o mamă singură cu 4 copii care face cumpărăturile singură, doar mergând pe jos ori cu autobuzul, poate nu reușește să își satisfacă nevoile de achiziții dintr-un singur drum la magazin, așa că face mai multe, se duce în mai multe zile. Un cuplu care folosește mașina pentru cumpărături poate lejer să se ducă o dată pe săptămână și să își satisfacă nevoile de achiziții. Dacă ar fi nevoie, ar putea să le satisfacă pentru și mai mult timp de atât dintr-un singur drum, că au mașină în care să transporte totul și au suficiente mâini să ia totul din mașină în casă.
Vreau să ajung la faptul că știind că magazinele se închid mai devreme și poate nu mai pot merge cu aceeași lejeritate la cumpărături, știind și că e posibil să fie mai aglomerate magazinele, oamenii poate își satisfac mai bine nevoile de achiziții dintr-un singur drum, astfel că se duc mai rar la magazin. Poate.
O altă greșeală pe care o face Mirel e că presupune că oamenii se duc la cumpărături doar ca să își satisfacă nevoile de achiziții. Chiar ieri am fost să fac puține cumpărături fiindcă era frumos afară și aveam chef să ies un pic. N-aveam nevoie de nimic, dar am luat câteva chestii, atât cât puteam ține într-o plasă fără să mă incomodeze prea mult, că nu eram cu mașina. În weekend o să mă duc cu mașina și o să iau mai multe chestii fiindcă pot face asta cu mai mult confort când am mașina. Puteam să aștept și să mă duc doar în weekend, dar n-am vrut. Așa am avut eu chef. Au mai fost zile când mă întorceam de la sală și treceam pe lângă un Profi în drum spre casă, și având rucsacul la mine, ziceam să mai fac niște cumpărături, chiar dacă nu aveam nevoie de ceva acasă în acel moment. Luam doar câteva chestiuțe fiindcă tot era în drumul meu, urmând data viitoare să cumpăr tot așa, mai puține chestii, fiindcă mai satisfăcusem parțial nevoia de achiziții înainte să fie de fapt nevoie. Acum spuneți-mi că voi nu intrați în magazine decât atunci când trebuie, când aveți nevoie de ceva. Exact.
Mirel spune apoi că magazinele ar fi cu 40% mai aglomerate dacă numărul zilnic de cumpărători ar fi același, deși știm acum că… nu știm dacă e – personal, aș zice că e mai mic. Ce înseamnă „cu 40% mai aglomerate”, concret? Din contextul postării lui Mirel, cred că putem presupune că înseamnă cu 40% mai aglomerat pe oră, doar că am vorbit mai devreme despre diferența dintre media pe oră care e irelevantă și distribuția pe oră a cumpărătorilor. Că un magazin nu va fi cu 40% mai aglomerat chiar dacă are același număr zilnic de cumpărători, de exemplu, iar aceștia vin, la fel ca înainte, toți 1400 într-o singură oră.
V-ați prins până acum de ce reducerea orelor de funcționare a magazinelor nu duce în sine la aglomerări? Hai să clarificăm treaba cât mai bine acum că suntem pe final: când folosești numărul redus de ore ca să sugerezi că vor fi aglomerații, înseamnă că iei în considerare strict media de cumpărători pe oră, număr care am demonstrat deja că e complet irelevant pentru determinarea nivelului de aglomerație. Atât, asta e tot. Ca să vorbești despre aglomerații, trebuie să te uiți la distribuția cumpărătorilor pe oră de dinainte de noile măsuri și apoi de după măsuri, asta presupunând că numărul lor e același, deși probabil e mai mic.
Tot ce am scris mai sus nu demonstrează că magazinele nu se vor aglomera mai mult. Poate chiar se vor aglomera, poate chiar toate. Extrem de improbabil, dar nu știm. Înainte să spuneți că ați fost voi la magazinul X sau la magazinul Y și vi s-a părut că era mai aglomerat decât era în medie în acea zi și la acea oră, țineți minte că cel mai probabil nu știți de fapt cât de aglomerat era în medie în acea zi a săptămânii și la acea oră, și chiar dacă ați avea cumva aceste date și într-adevăr ar fi mai aglomerat, nu știți concret care e motivul pentru aglomerația din acea zi și nu știți dacă în general sunt mai aglomerate magazinele.
Tot ce am demonstrat e că reducerea orelor de funcționare a magazinelor nu atrage inerent după sine aglomerarea magazinelor. Întreaga idee a acestui articol era să convingă oamenii să nu mai fie atât de ferm convinși că reducerea orelor de funcționare a magazinelor va duce categoric la aglomerarea lor și să îi ajute să realizeze cât de extraordinar de complexă e întreaga situație și cât de mulți factori o influențează. Atât. Am scris peste 2400 de cuvinte ca să vă spun „poate aveți dreptate, poate nu”.
Nu am scris articolul ca să iau apărarea guvernului ori să susțin în vreun fel nicio măsură. Pur și simplu am văzut mulți oameni care vorbesc ca și cum ar ști efectele concrete ale măsurilor luate de guvern și ca și cum ar ști categoric dacă sunt măsuri bune sau nu, și mi s-a părut ciudat, că eu nu știu niciunul din lucrurile astea și nu cred că știu nici ei.
Țineți minte că măsurile de genul ăsta, deși sunt implementate de guvern, sunt luate pe baza informațiilor primite de la oameni educați și competenți, de la experți în domeniile relevante producerii acelor informații. Sigur, asta nu e o garanție că informațiile sunt corecte, dar menționez asta în speranța că oamenii vor realiza că e mult mai improbabil să fie corecte informațiile noastre, ale oamenilor de rând, decât ale lor. Atât, asta e tot ce vreau să zic. Nu zic că nu ar putea greși experții, zic doar că e puțin probabil ca experții să greșească și să realizăm asta noi, plebea. Asta trebuie să reținem din tot articolul ăsta: când avem o opinie contrară asupra măsurilor ce se iau fiindcă ni se par ilogice, prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este „oare ce informații îmi lipsesc?”
Ce nu-mi place la guvernanții noștri e că nu comunică eficient cu noi și nu ne explică clar motivele pentru care impun unele restricții, să le știe și mamaie de la țară și să le poată înțelege. Poate dacă ar fi mai transparenți și mai comunicativi, n-am avea atâția oameni acerbi și nemulțumiți de măsurile menite să îi protejeze. Probabil n-am avea nici mii de oameni care protestează restricțiile în stradă, nerealizând că participând la protestele alea nu fac decât să înrăutățească situația pandemică, ceea ce ar putea duce la prelungirea și poate chiar înăsprirea restricțiilor pe care le protestează, prelungind de fapt durata pentru care vor trebui să le îndure. E o ironie tristă.
În încheiere, rețineți că lucrurile nu sunt întotdeauna atât de alb-negru pe cât pot părea, sunt extrem de mulți factori la mijloc care influențează comportamentul oamenilor, nu ar trebui să fim siguri pe nimic dacă nu avem informații concrete și ne bazăm doar pe intuiție, și cel mai important, rețineți că nu ar trebui să răspândim idei despre care nu suntem siguri, în special nu cu atâta vehemență și în special nu în timpurile astea.
P.S. Las asta aici, că e în continuare foarte relevant și de mare ajutor: → La ce oră să mergem la cumpărături?
Discover more from Ovidiu Avrămuș | Blog
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
3 comentarii
Adriana Simona
31/03/2021 la 12:07Motive sau explicații sunt multe. Dar cel mai trist e că mulți ignoră realitatea în care trăim. Adică pandemia. Și dincolo de ignoranță e nepăsarea sau “atacul” la dreptul lor de a face exact ce vor și când vor fără să țină cont de altcineva. Adică acea comoditate din care nu ies la proteste atunci când chiar contează pentru bine în general. But for the love of all that is holy and traditional they will have the right to shop. Că de aia suntem popor revoluționar, ca urmașii să poată merge la lidl când vor și cum vor. Fără scanări de temperatură ofc. Și vor protesta pentru dreptul de a nu purta mască în pandemie. Mi se pare de-a dreptul grețos.
Înainte de pandemie îmi era groază de cumpărături pentru că aveam o listă care nu trebuia să îmi ia mai mult de jumate de oră în magazin, dar din cauza pasiunii romanilor pentru “cumpărături” ajungeam la ~1 oră. Dar oraș aglomerat înțelegeam… mostly, whatever. Acum pentru că nu vreau să îmi petrec 1 oră în plină pandemie cu încă 60 de oameni în jur dacă e rând la raft, scuze haos, la noi niciodată nu e rând la raft, I just give up. Dar dacă fiecare înțelege că e pandemie și ar trebui să respecte ce nu se respecta înainte din motive de, hai să zicem ignoranță cum spuneai într-un alt articol, ar merge totul mai bine, mai ușor, mai smooth.
Și mai există și posibilitatea cumpărăturilor online. Tot pentru că ne pasă și de cei din jur. Dar se pare că a lua salam online e sacrilegiu în timp ce a comanda pizza online e tradiție. Așa că degeaba încercăm să explicăm. Aici e nevoie de amnezie generală și ireversibilă ca să schimbi genul ăsta de mentalități. Clean slate and all that and even then I’m not sure it could work. Cuz genes… 😂
Pingback:
01/04/2021 la 13:41Pingback:
30/09/2021 la 14:20