O povestioară scurtă #2

V-am povestit acum ceva timp despre Avraam și încercările la care l-a supus Dumnezeu pentru amuzamentul lui, una fiind uciderea lui Isaac, fiul lui. O să vă amintiți că Isaac a scăpat cu bine (dacă nu iei în considerare trauma groaznică), fiindcă Dumnezeu i s-a arătat lui Avraam exact înainte să-i belească gâtul lui fiu-său și a zis “LOL JK lasă-l să trăiască”.

Azi vă zic despre o poveste din biblie cel puțin la fel de drăguță, și, întâmplător, avem de-a face tot cu neamul lui Avraam. Stătea ăsta liniștit într-o zi, când i se arată iar Dumnezeu. Își zice în minte “să-mi trag palme, ce o mai vrea și dementu’ ăsta acum”, și îl întreabă “salve șefule, ce gâți dorești să mai tai azi”, la care atotputernicul zice “stai ho, Avraame, bolnavule”. Venise să îi spună că vrea să radă două orașe de pe fața Pământului, Sodoma și Gomora, pentru că erau pline numai de păcătoși nenorociți care nu mai puteau fi salvați. Avraam își aduce aminte că în Sodoma locuiește nepotul lui, Lot, împreună cu familia sa, și se roagă de Terminator să îi cruțe, că Lot e băiat gigel și familia lui n-a greșit cu nimic. Ăsta mare, reticent că sunt 4 vieți pe care nu le mai ia, își dă ochii peste cap și zice “ugh, biiiine”. Reținem că dacă nu zicea Avraam nimic, Dumnezeu era gata să-i ardă pe toți din oraș, fără să verifice dacă sunt și oameni ca lumea acolo. Era entuziasmat, n-avea timp de bețe-n roate.

Dumnezeu trimite apoi doi îngeri în Sodoma. Ăștia se întâlnesc cu Lot, iar Lot îi ia în casă ca să le ofere ciorbă de fasole și voie bună. Vulturii din Sodoma l-au văzut cu musafiri și au venit, de la cel mai tânăr la cel mai bătrân, grămadă la el la ușă, țipând să îi scoată din casă, ca să îi violeze. Nu, pe bune. Pe cuvântul meu. În traduceri mai recente găsiți scris “ca să îi cunoască”, dar ei voiau să le dea găozu’ pe din două (Sodoma, sodomie? V-ați prins?). Și intervine Lot și încearcă să se târguiască cu ei: “băieți, sunt și ei turiști, cu ce impresie rămân băieții ăștia când vă văd așa? Uitați ce, eu am două fete, virgine ambele, nu le vreți voi pe astea, să faceți ce vreți cu ele?”. Stau ăștia un pic pe gânduri și apoi răcnesc și mai tare: “băăăă, du-te bă de-aici, auzi bă la el ce ne zice, da’ cine te crezi bă să ne spui nouă ce să facem, că te terfelim și pe tine de nu te vezi”. Văzându-se fără scăpare, îngerii îi orbesc pe toți și evadează cu Lot și familia lui din Sodoma. În timp ce fug ei din oraș, Dumnezeu, lubrifiat tot și nerăbdător să le facă felul sodomiților, începe să distrugă orașul. Îngerii le zic lui Lot și familiei sale să nu care cumva să se uite în spate, că e un moment intim pentru Dumnezeu și devine rușinos. Soția lui Lot, muiere neascultătoare fiind, trage cu ochiul, moment în care concentrarea lui Dumnezeu e întreruptă și ăsta, nervos, o transformă într-un stâlp de sare. Na, e primul lucru care i-a venit în minte…

Scapă ăștia, toate bune și frumoase (bine, mai puțin pierderea soției…), și se duce Lot să se adăpostească cu fiicele lui într-o peșteră. Astea două, niște rapandule sinistre de fapt, tânjeau zile mari după niște penis. Îl îmbată pe Lot într-o seară și una dintre ele îl ia la călărit. Seara următoare, la fel, dar cu cealaltă fiică. Și ca să avem un final fericit, cele două fete rămân ambele însărcinate cu tatăl lor.

Cam așa cu Sodoma și Gomora. Mai e o poveste foarte asemănătoare cu un preot și o prietenă sau ceva care călătoreau împreună și se adăpostesc o noapte în pădure, în cabana unui străin. Vin unii la ușă, că îl vor pe preot, ca să-l violeze, evident. Proprietarul cabanei o oferă pe nevastă-sa la schimb, cât și pe prietena preotului, pentru că în punctul ăsta e deja clar că femeile în biblie sunt la un nivel mai jos decât o bucată de carne neînsuflețită. În final o ia ăia decât pe prietena preotului și o sparg toată noaptea. După ce preotul se trezește după o noapte de somn pașnic, iese afară și o găsește pe aia întinsă pe jos, dezbrăcată și făcută praf. O violaseră până murise. La propriu, era moartă la pragul ușii. A ridicat preotul privirea, a sorbit din cafea, și s-a uitat zâmbind în zare, spunându-și ce bun e Dumnezeu.

E ceva biblia asta, nu?



Discover more from Ovidiu Avrămuș | Blog

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

11 comentarii

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.