Gândurile mele despre “Dumnezeu”

Recomand articolul original, în engleză »

cross“Bine” și “rău”

E ciudat cum “Dumnezeu”, o entitate a cărei omnipotență și omnisciență depășește capacitatea noastră de înțelegere, ca muritori de rând, ne judecă după niște principii concepute de om, precum “bine” și “rău”. E interesant că perspectiva lui Dumnezeu coincide cu ce percepem noi în general ca fiind “bine” și “rău”.

“Rai” și “Iad”

“Rai”? Un stimulent, conceptul unei vieți eterne într-un paradis deținut de “Dumnezeu”, pentru că oamenii nu vor să fie “buni” doar de dragul de a fi, vor să fie “buni” pentru că vor fi recompensați pentru asta. Pe de altă parte, să fii “bun”, chiar și după standardele lui, nu e destul, întrucât “Dumnezeu” e foarte orgolios. Nu poți intra în “Rai” dacă ești ateu, de exemplu. Asta înseamnă că și dacă ești “bun” doar pentru tine și nimic mai mult, nu din speranța că vei ajunge în paradis sau din frica de tortură eternă, și chiar dacă ești o persoană mai “bună” ca un om al bisericii, de exemplu, tot nu ai ajunge în “Rai”, doar pentru că nu crezi în “Dumnezeu”. Credința în el e de fapt mai importantă decât cine ești ca persoană.

“Iad”? Un mijloc de intimidare pentru a nu devia de la calea lui “Dumnezeu”. Nu numai că nu vei intra în paradisul lui, dar vei fi și trimis să suferi pentru eternitate într-un loc mai groaznic decât ți-ai putea imagina vreodată. Dar “Dumnezeu” te iubește, el își iubește toți copiii și e iertător, până la un punct. “Dumnezeu” are un simț moral în mod straniu asemănător cu al nostru; în timp ce te iartă dacă îi tragi cuiva un pumn, nu te va ierta dacă îl omori.

Este mai degrabă mai nobil să ajuți oameni doar din îngrijorare pentru suferința lor decât să îi ajuți deoarece crezi că creatorul Universului vrea să o faci, sau te va recompensa dacă o faci, sau te va pedepsi dacă nu o faci. Problema cu legătura asta între religie și moralitate e că le oferă oamenilor motive greșite pentru a ajuta alți oameni, când există motive bune. – Sam Harris

“Dumnezeu” a creat toate lucrurile și ființele în existență, fie pe planeta noastră sau nu, și își iubește absolut toate creaturile, dar unele mai puțin decât altele. “Dumnezeu” nu te va pedepsi dacă omori o muscă sau un păianjen. Le iubește foarte mult, însă nu prea îi pasă de ele, așa cum, ciudat, nici nouă nu ne pasă.

Voia lui “Dumnezeu”

Pentru cineva pe care nimeni nu l-a întâlnit de fapt niciodată și a cărui existență nu poate fi dovedită și despre care tot ce știm e ceea ce ni se spune într-o carte scrisă de om, pretindem că știm atât de multe despre “Dumnezeu”. Știm exact ce îl mulțumește și ce nu, ce vrea și ce nu vrea, iar atunci când ni se întâmplă un lucru bun, e fiindcă suntem niște credincioși buni, însă când ni se întâmplă ceva rău și aparent nemeritat, deodată “Dumnezeu lucrează pe căi misterioase”.

Nu am încredere în acei oameni care știu așa de bine ce vrea Dumnezeu ca ei să facă fiindcă observ că întotdeauna corespunde cu propriile lor dorințe. – Susan B. Anthony

“Trebuie să crezi și să nu pui la îndoială”

Toată ideea că el nu ni se arată sau că nu face nimic pentru a ne convinge că există pentru a ne testa credința e absolut ilogică. Nu are niciun sens ca el să vrea ca noi să credem în el atunci când nu există dovezi concludente ale existenței sale, asta înseamnă de fapt că ne testează ca să vadă cine e destul de naiv să creadă în astfel de fantezii deplasate doar pentru că sunt scrise într-o carte. Oamenii zic că “Dumnezeu” ne-a dat rațiune, însă, crezând în el, aleg de fapt să o ignore. Dacă “Dumnezeu” chiar ne-a dat rațiune și nicio dovadă reală a existenței lui, a făcut-o pentru că vrea să ajungem prin mijloace logice la concluzia că el nu există, ăsta e singurul test care are sens, deși noi lăsăm rațiunea la o parte și îi “dovedim” existența legându-ne de niște chestii vagi și banale, ca atunci când auzi pe cineva explicând că lumea din jurul nostru e în sine dovada existenței lui.

Când o persoană suferă de delir se numește nebunie. Când mulți oameni suferă de delir se numește religie. – Robert Pirsig, “Lila: An Inquiry into Morals”

E o diferență enormă între o credință pe care cineva e pregătit să o susțină citând dovezi și logică și o credință care e susținută de nimic mai mult decât tradiție, autoritate și revelație. – Richard Dawkins

Biblia

Un alt lucru ciudat e faptul că biblia și lucrurile care sunt permise și care nu sunt permise s-au schimbat constant de-a lungul timpului pentru a reflecta timpurile în care umanitatea a existat. Dacă la un moment dat ai fi fost ucis cu pietre sau ars de viu pentru anumite așa-zise “crime”, astăzi nu există niciun fel de pedeapsă pentru respectivele “crime”. “Dumnezeu” își schimbă percepțiile sau voia conform societății de pe o planetă insignifiant de mică din imensul Univers creat de el? A fost la un moment dat mai puțin omniscient, din moment ce și-a schimbat gândirea cu timpul? Nu prea are sens, dar hai să uităm pentru un moment detaliul ăsta, oricât de crucial ar fi. E o coincidență destul de mare că percepțiile lui s-au schimbat în exact același fel ca și ale noastre. Asta s-a întâmplat, căci biblia nu a influențat societatea, ci s-a schimbat în paralel cu ea, în același fel. E clar doar o coincidență, căci societatea nu ar fi putut să influențeze biblia, sau voia lui “Dumnezeu”, ar fi ridicol.

Dacă un om ar urma, astăzi, învățăturile Vechiului Testament, ar fi un criminal. Dacă ar urma strict învățăturile Noului Testament, ar fi nebun. – Robert Green Ingersoll

Dumnezeul Vechiului Testament este, discutabil, cel mai neplăcut personaj din întreaga ficțiune: gelos și mândru de asta; un obsedat de control meschin, nedrept și nemilos; un criminal răzbunător și însetat de sânge; un bătăuș răuvoitor, misogin, homofob, rasist, care ucide copii, pornește genocide, este pestilențial, megaloman, și sadomasochist. – Richard Dawkins, “The God Delusion”

Liber arbitru?

Și cum e cu liberul arbitru? Din moment ce “Dumnezeu” e omnipotent și omniscient, orice abilitate posibilă pe care o putem concepe noi, ca simpli oameni, “Dumnezeu” o posedă. În cazul ăsta, înseamnă că “Dumnezeu” ne cunoaște viitorul, iar asta înseamnă că liberul arbitru e o iluzie creată de “Dumnezeul” nostru iubitor. Nu există liber arbitru pentru că nimeni nu ar putea face niciodată nimic diferit față de ce se întâmplă în viitorul care “Dumnezeu” știe că va avea loc. Din moment ce nu există nicio altă forță superioară lui “Dumnezeu”, viitorul nostru nu poate fi aleatoriu, deci trebuie să fi fost ales de el, iar viitorul fiecărui individ a fost deja ales de la începutul timpului, dinainte chiar ca el să existe. Prin urmare, tot ce a gândit vreodată orice om, ce a spus și ce a făcut, a fost voia lui “Dumnezeu” și nimic mai mult. Asta înseamnă că absolut tot ce există, de la cele mai mici particule din Univers la toate ființele care trăiesc și respiră, este exact unde și cum vrea “Dumnezeu” să fie, fără niciun motiv real, doar pur și simplu. Ești ateu? E voia lui “Dumnezeu”. Ești satanist? E voia lui “Dumnezeu”. Te-ai născut deformat? E voia lui “Dumnezeu”.

Care e rostul “Raiului” și al “Iadului”? Raționamentul dictează că nu există liber arbitru și că nimeni nu are control asupra propriei vieți, iar “Dumnezeu” decide cum decurg viețile noastre și cine unde ajunge complet aleatoriu și în niciun caz bazându-se pe merit. De fapt, absența liberului arbitru face toate ideile exprimate mai sus complet irelevante. Înseamnă că tot ce există, există prin voia lui “Dumnezeu” și noi suntem, de fapt, absolut lipsiți de orice formă de putere și complet insignifianți.

De ce?

Cred că oamenii au acceptat religia și zeii și continuă să o facă fiindcă sunt naivi și slabi. E trist, dar eu asta cred.

Poate oamenii care cred într-un zeu, orice zeu, înăuntru se simt neajutorați și poate chiar lipsiți de valoare. Poate chiar nu sunt conștienți de asta și poate o neagă, dar asta nu înseamnă neapărat că nu e adevărat, eu nu văd o alternativă. Au nevoie să creadă că există o forță superioară în Univers căreia îi pasă de ei și are grijă de ei, fiindcă se simt neputincioși, cum s-ar simți un copil fără o figură părintească. Singura diferență e că spre deosebire de un copil singur, oamenii de fapt nu sunt neputincioși și singurul loc în care ar trebui să caute putere și îndrumare e în interiorul lor. Oamenii ar trebui să învețe să aibă încredere în ei înșiși, nu într-o figură paternă fictivă.

Înțeleg nevoia de a crede într-un zeu, unii oameni pur și simplu nu pot mai mult de atât și oricât de trist ar fi, înțeleg. Nu zic că nu sunt dezamăgit de ei sau că nu îi văd într-un fel inferiori, fiindcă sunt, în fond, mai slabi. Îi înțeleg și nu am o problemă cu ei; însă, îi disprețuiesc profund pe cei care încearcă să își impună credința asupra altora. E în regulă că nu ești destul de puternic sau inteligent încât să realizezi cât de absurd e conceptul de “Dumnezeu”, dar ține-ți convingerile pentru tine și nu încerca să cobori alți oameni la nivelul tău. E un comportament absolut oribil.

“Dumnezeu salvează”

Fără să iau în considerare toată moartea și întunecimea pe care a adus-o asupra umanității, cred că religia, în esență, face mai mult rău decât bine, fiindcă le permite oamenilor să se refugieze în entități fictive, în loc să o facă în ei înșiși și în lumea reală. Sunt învățați de mici că sunt slabi și că asta e în regulă, fiindcă îl au pe “Dumnezeu”, care îi iubește și are grijă de ei.

Dacă copiii ar înțelege că convingerile trebuie susținute cu dovezi, spre deosebire de tradiție, autoritate, revelație sau credință, automat ar ajunge pe cont propriu la concluzia că sunt atei. – Richard Dawkins

Nu există copii catolici, există copii cu părinți catolici. Nu există copii protestanți, există copii cu părinți protestanți. Nu există copii musulmani, există copii cu părinți musulmani. – Richard Dawkins

Credință în umanitate

Orice învățături care încearcă să convingă oamenii că sunt sclavii propriei neputințe și că au nevoie de ajutorul unei entități omnipotente pentru a trece peste obstacolele vieții nu ar trebui ascultate. Oamenii trebuie învățați să aibă încredere în ei înșiși și să fie puternici, trebuie să știe că singura putere e puterea voinței și că fiecare dintre ei are potențialul să o stăpânească și să mute munți cu pură dedicație. Umanitatea nu va atinge niciodată înălțimile interioare de care e capabilă cât timp oamenii nu văd măreția din interiorul lor și nu trec peste căile lor îndoctrinate.

Umanitatea nu va fi niciodată liberă cât timp oamenii nu își acordă libertatea de a gândi pe cont propriu.


În continuare:
→ Gândurile mele despre religie

Alte articole:

17 comentarii

  • sTrAiNuL

    17/03/2013 at 15:39

    Pasaj: E ciudat cum “Dumnezeu”, o entitate a cărei omnipotenţă şi omniscienţă depăşeşte capacitatea noastră de înţelegere, ca muritori de rând, ne judecă după nişte principii concepute de om, precum “bine” şi “rău”. E interesant că perspectiva lui Dumnezeu coincide cu ce percepem noi în general ca fiind “bine” şi “rău”.
    Comentariu: In primul rand, Dumnezeu nu ne mantuieste daca suntem buni sau rai, mantuirea bine prin har. Tu crezi ca Dumnezeu gandeste ca si noi, si te inseli cu acesta. Dumnezeu este dragoste. Tu mergi pe principiul, fa binele si vei merge in Rai sau fa raul si vei merge in Iad. Dumnezeu nu gandeste ca tine. De aceea tu te inseli, pentru ca crezi ca ceea ce crezi tu este in concordanta cu ceea ce crede DUmnezeu. Citeste Biblia si-ti vei dea seama cum gandeste DUmnezeu.

    Psaj: “Iad”? Un mijloc de intimidare pentru a nu devia de la calea lui “Dumnezeu”. Nu numai că nu vei intra în paradisul lui, dar vei fi şi trimis să suferi pentru eternitate într-un loc mai groaznic decât ţi-ai putea imagina vreodată. Dar “Dumnezeu” te iubeşte, el îşi iubeşte toţi copiii şi e iertător, până la un punct. “Dumnezeu” are un simţ moral în mod straniu asemănător cu al nostru; în timp ce te iartă dacă îi tragi cuiva un pumn, nu te va ierta dacă îl omori.
    Comentariu: Dumnezeu isi iubeste toti copii Lui, dar totusi El este Sfant, un cuvant cu care cred ca nu esti prea familarizat, si Dumnezeu nu poate lasa pcatul nepedepsit.

    Pasaj: “Dumnezeu” a creat toate lucrurile şi fiinţele în existenţă, fie pe planeta noastră sau nu, şi îşi iubeşte absolut toate creaturile, dar unele mai puţin decât altele. “Dumnezeu” nu te va pedepsi dacă omori o muscă sau un păianjen. Le iubeşte foarte mult, însă nu prea îi pasă de ele, aşa cum, ciudat, nici nouă nu ne pasă.
    Comentariu: Lui Dumnezeu ii pasa de toate animalele, pentru ca scrie in Biblie:” Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
    Şi chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.” Luca 12:6
    Deci conluzia este ca lui Dumnezeu ii pasa si de animale.

    Pasaj: când nu există dovezi concludente ale existenţei sale
    Comentariu: Ai spus ca nu exista dovezi, tot ceea ce exista este creatia Lui. Poate crezi ca esti facut din maimuta, dar maimuta cine a creat-o?, poate crezi, cum spune stiinta, ca dintr-o particula s-a facut tot ceea ce exista acuma: pamant, apa, munti, oamenii, animale, pomii, pesti, pasari etc…; dar de unde a aprut aceea mica particula?
    Dumnezeu este Dumnezeu pentru ca din nimic a facut tot ceea ce tu vezi si ceea ce tu simti.

    Pasaj: Şi cum e cu liberul arbitru?…….
    Comentariu: Liberul albitru este o alegere. Dumnezeu spune in Cuvantul Lui ca ti-am pus in fatza viata si moartea, alege…
    Alegerea noastra face parte din liberul albitru, ca Voia lui Dumnezeu este sa fim atei, sa fim crestini etc… Alegeriile noastre decurc pe ce drum o luam. Sunt 2 cai, Calea lui Dumnezeu si calea diavolului, tu alegi pe unde o iei. Nu este Voia Lui Dumnezeu ca un om sa fi ateu , satanist etc.. Voia Lui este ca toti oamenii sa se pocaisca. Dar Dumnezeu nu alege pt om, Ci Dumnezeu pune 2 drumuri in fatza lui, si numai omul alege. Asta inseamna liberul albitru.

    Pasaj: Cred că oamenii au acceptat religia şi zeii şi continuă să o facă fiindcă sunt naivi şi slabi. E trist, dar eu asta cred.
    Comentariu: Dupa parerea ta din tot ceea ce spui, sustii ca nu exista credinta, dar oare crezul tau de unde vine? Nu o fi de la diavolul, numit si „Tatal minciuni” si care te face sa crezi acesta, numai ca tu nu-ti dai seama??? Si ce te faci daca ceea ce crezi tu nu este asa cum crezi??? Este o vorba: Daca eu cred in Dumnezeu si aleg sa-mi traiesc viata dupa princiipile Lui, nu am pierdut nimica dimpotriva am custigat o vesnicie cu El; dar daca tu nu crezi in El si tu vrei sa-ti traiesti viata, crezand ca daca ti-o vei trai vei fi fericit, o sa ai viata dupa principiile tale (asa crezi tu, de fapt sunt ale satanei) ai pierdut o vesnicie. Eu nu am nimica de pierdut, poate sa zicem o viata, dar omul la un moment dat va muri si oricum vei fi uitat, dar daca este cum zic eu, tu ai pierdut TOTUL….

    Pasaj: Înţeleg nevoia de a crede într-un zeu, unii oameni pur şi simplu nu pot mai mult de atât şi oricât de trist ar fi, înţeleg.
    Comentariu: Cum intelegi nevoia, daca tu nu crezi in existenta lui Dumnezeu? Cum poti intelege ceva daca tu nu ai experiemntat acel ceva, poate iti dai cu idea dar nu poti intelege… De ex cineva este bolnav de o boiala, cum pot eu sa-i zic ca inteleg daca eu nu am avut aceea boala? Explica…

    Pasaj: Oamenii trebuie învăţaţi să aibă încredere în ei înşişi şi să fie puternici, trebuie să ştie că singura putere e puterea voinţei şi că fiecare dintre ei are potenţialul să o stăpânească şi să mute munţi cu pură dedicaţie. Umanitatea nu va atinge niciodată înălţimile interioare de care e capabilă cât timp oamenii nu văd măreţia din interiorul lor şi nu trec peste căile lor îndoctrinate.
    Comentariu: Sa nu-mi zici mie ca tu nu ai cazut niciodata…. Sustinerea ta inseamna perfectiune, adica daca am incredere in mine ca pot face asta si o fac, inseamna ca puterea increderii in mine m-a facut sa o fac, dar a 2 oara daca am increde in mine ca pot sa fac, si nu am facut, unde mai este puterea increderii in mine? Adica ai zis ca pot sa mut muntii din loc, cu increderea pe care o am in mine.

    Concluzie: Tu vorbesti de niste lucruri pe care nu le cunosti, studiaza Biblia si cauta raspunsuri.
    Iti pun niste intrebari:
    -Daca nu exista Dumnezeu, de oamenii care nu cred in El, le este frica de moarte si cei care cred primesc moartea cu bucurie???
    -Daca nu exista Dumnezeu de ce oamenii care sunt bolnavi sunt vindecati, desi doctorii nu le-au dat nici o sana, dar cand au apelat la Dumnezeu s-au vindecat???
    -Daca nu exista Dumnezeu spune-mi si mie de ce un om violent, brutal, criminal etc.., ajunge un om bland, iubitor, rabdator etc.., numai ca-L accepta pe Isus in inima lui???
    Frate, cerceteaza cu deamanuntul si nu te lasa impins de cei care vin doar cu niste sustineri dar fara dovezi. Dumnezeu exista, cauta-L din toata inima si Il vei descoperi. (Citeste Biblia, roaga-te si Il vei descoperi)

    Reply
    • Ovidiu Avrămuș

      17/03/2013 at 17:09

      Chiar mă bătea gândul să îţi răspund la tot ce ai zis, nu în încercarea de a îţi deschide ochii la prostia nemăsurabilă de care ai dat dovadă, că ştiu că nu ai fi în stare, ci fiindcă sunt eu fraier şi simt nevoia să explic cum stau lucrurile celor care nu înţeleg, dar nu voi face asta; am realizat că nu are rost. Eşti pierdut dincolo de orice speranţă de a fi recuperat vreodată, nu ai lăsat loc de îndoială. Multe din răspunsurile tale le-ai dat la lucruri pe care eu nici nu le-am insinuat, deci nici măcar nu ai înţeles ce voiam să zic. Probabil stilul în care am scris articolul a fost prea complicat pentru tine, pe alocuri nu am dat mură-n gură şi e nevoie de puţină minte şi din partea cititorului ca să îşi dea seama ce voiam să zic.

      Ţi-am citit comentariul şi e absolut incredibil. Sau, mai degrabă, tu eşti absolut incredibil. Nu exagerez şi nu încerc să te iau peste picior, chiar mi se pare incredibil. Sunt ateu şi, văzând logica defectă cu care tu te mândreşti, mi-ar fi mai uşor să cred că există “Dumnezeu” decât să cred că exişti tu sau oameni ca tine, pe care îi pot vedea şi atinge. Incredibil, după cum spuneam. Într-un fel e fascinant felul în care funcţionezi, sau mai degrabă nu funcţionezi, dar trist din orice punct ai privi.

      E în regulă, se vede nivelul educaţiei tale şi asta e tot ce poţi tu. E nevoie şi de oameni simpli ca tine, oricât de trist ar fi asta. Dacă nu pentru lucruri semnificative, măcar pentru amuzamentul celor înzestraţi cu minte.

      Te anunţ de acum că în eventualitatea în care vei alege să laşi un alt răspuns aici, nu îţi voi mai răspunde. M-aş dezamăgi pe mine însumi dacă aş pierde mai mult timp decât am pierdut deja acordându-ţi atenţie.

      Thomas Paine spunea că a dezbate un subiect cu o persoană care a renunţat la raţiune e ca şi cum ai administra medicamente morţilor. Situaţia de faţă e un exemplu perfect.

      O zi bună!

      Reply
  • Dorin

    18/03/2013 at 02:17

    Thomas Paine spunea că a dezbate un subiect cu o persoană care a renunţat la raţiune e ca şi cum ai administra medicamente morţilor.
    Comentariu: Mai era o faza care zicea ca :Arguing with a Christian is like playing chess with a pigeon you could be the greatest player in the world, but the pigeon will still knock over all the pieces, shit on the board and strut around triumphantly .

    Reply
  • Dorin

    18/03/2013 at 02:20

    O intrebare interesanta ar fi : Daca suntem liberi sa facem ce vrem de ce ni se impune de mici religia ? adica cum pot sa impui unei PERSOANE, care NU ARE CONSTIINTA, o indoctrinare gen religie sau comunism/nazism :| tot acelasi drac sunt oricum, dar macar la nazism cel pe care il slujim chiar exista :|

    Reply
  • Mariana Panait

    06/04/2013 at 13:28

    Nu sunt atee ,dar nici nu cred in acea entitate divina ,care sta acolo undeva sus sau jos..sau prin cosmos,care supravegheaza tot si pedepseste sau recompenseaza,in functie de credinta sau religia in care esti crescut..nascut….cred in dualitatea fiintei umane,si a puterii acesteia de a se mentine la un echilibru intre partea buna sau rea.Constiinta ne face diferiti de animale,instinctul ne reduce uneori la reactii salbatice fata de seamanul nostru…dumnezeul ortodox spune ca e crima sa faci avort,dumnezeul catolic ..in anumite conditii te absolva de crima asta….eu ca om si femeie…spun ,avortul e o indolenta a mea ca femeie,o alegere constienta de a fi ignoranta si de ma lasa sa ajung in situatia de avort…deci da ,sunt o idioata ca sunt om sanatos,cu toate mijloacele existente de preventie la indemana…si totusi ajung in situatia de a face avort ..Las egoismul meu de animal primar sa ma inece in senzatiile rutului..si apoi ma trezeste constiinta de fiinta inteligenta ca nu am cum sa-l cresc….
    Asa ca pt toate alegerile pe care le fac ,nu vine un dumnezeu sa imi dea un raspuns pt ele…ci eu ma pedepsesc sau ma recompensez cu o viata implinita sau ..rascolita…in functie de aceste alegeri.. :)

    Reply
    • Ovidiu Avrămuș

      02/05/2016 at 01:21

      Dragă Alexandra, ştiu povestioara aia. Îmi amintesc citind-o când eram în liceu, mi s-a părut de o idioţenie cruntă.
      Ca idee, că sunt convins că te bazezi mult pe asta, povestea e ficţiune, iar opiniile lui Einstein despre “Dumnezeu” şi religie erau de fapt la 180 de grade de ce ar vrea textul ăla să te facă să crezi. Numele lui Einstein a fost folosit în povestioară ca să fie oamenii creduli ca tine impresionaţi de faptul că o persoană recunoscută ca fiind foarte inteligentă credea în “Dumnezeu”.

      Acum că am lămurit asta, dacă ai propriile tale argumente împotriva afirmaţiilor mele şi poţi forma pe cont propriu fraze coerente, aştept să le aud. Dacă tot ce poţi face e să copiezi link-uri către baliverne, mai bine te abţii.

      Reply

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Diverse