• Home
  • Diverse
  • Despre tehnologia 5G și oamenii speriați de ea

Despre tehnologia 5G și oamenii speriați de ea

Refolosesc un șablon pe care l-am folosit în trecut pentru a vorbi despre oamenii care vor ilegalizarea avortului, despre homofobi, și despre antivacciniști. Astăzi îl aplic conspiraționiștilor pentru care tehnologia 5G e invenția diavolului ce le va distruge viețile. Ca și în trecut, fac asta în urma unor manifestații publice, fie ele proteste, fie acte de vandalism asupra unor antene 5G. Am evidențiat părțile pe care le-am adăugat ori doar adaptat pentru subiectul actual. Sunt foarte puține, textul original se potrivea deja aproape perfect.


Mi se pare că manifestațiile recente împotriva tehnologiei 5G sunt un exemplu concret de cât de needucați și de cât de rezistenți la educație suntem; pentru că adevărul e extrem de ușor accesibil majorității dintre noi și dintre cei care au luat parte la acele manifestații, dar suntem atât de reduși mintal și în așa hal de demenți și încrezuți, fără niciun fundament care să ne sprijine, încât nici măcar nu acceptăm posibilitatea că ne-am putea înșela, nici măcar pentru o secundă, cât să ne propunem, pentru noi înșine, din dorința de a înțelege lumea mai bine și a fi oameni inteligenți, să căutăm adevărul. Căci este acolo adevărul, e ușor accesibil și ușor identificabil, e cel care nu presupune conspirații pe cât de fantastic de complexe, pe atât de ridicole, e cel care nu presupune genul de scenarii de subjugare a omului de rând inspirate din romane fictive, e cel care nu e propagat de cele mai multe ori de oameni care literalmente nu au o educație semnificativă în domeniu dincolo de a citi articole de pe bloguri online ori texte scrise de indivizi oarecare ce poate au educația respectivă în spate, dar sunt pur și simplu incompetenți și în comunitatea științifică de care aparțin sunt batjocura tuturor.

Cumva preferăm să ascultăm de acești 0.1% cu încrederea ce ne-au clădit-o filmele în care un singur om de știință știe când și cum se va sfârși lumea și toți râd de el și apoi ghici ce, are dreptate. Adăugăm și frica omului de rând, a omului mic, că „sistemul” îi vrea răul ori subjugarea pentru a profita cumva de pe urma lui, justificându-și poate deseori propriile neajunsuri în felul ăsta, aruncând vina pe o forță malițioasă inexistentă, și avem astfel rețeta pentru un om în toată firea incapabil să înțeleagă și să accepte realitatea. Culmea e că absolut toți dintre noi vedem în viața de zi cu zi incompetenți în poziții de putere, în poziții în care știm că nu au sub nicio formă ce căuta, însă când vine vorba de acei 0.1% de oameni care pe hârtie sunt competenți și în realitate niște imbecili, alegem să îi credem, contrar bunului simț, doar fiindcă ideile lor ne hrănesc temerile menționate mai sus și explică ce pretind ei că e realitatea într-un mod ușor de înțeles pentru oamenii de rând.

Refuzăm să punem la îndoială lucrurile pe care credem că le cunoaștem și fără portița asta, fără acceptarea doar a posibilității că adevărul ar putea fi altul decât cel în care credem, literalmente nu există posibilitatea să avansăm. Intelectual rămânem primitivi, și preferăm asta, fiindcă necesită cel mai puțin efort. E mare lucru, aparent, să renunți la niște idei pe care le-ai acceptat deja. Cu toate astea, toți ne dorim o lume mai bună și pretindem că luptăm pentru una, dar când ni se explică greșelile pe care le facem și cum contribuim de fapt la degradarea societății, devenim defensivi și acuzăm criticii de imoralitate. Orice raționament simplu și de bun simț reușim să-l ignorăm și chiar să ne convingem că e de fapt aberant, când în mod clar, ca 2+2=4, ne înșelăm.

Dacă urmezi firul logic al oricărui așa-zis argument pe care îl oferă oamenii ăștia pentru acțiunile lor și manifestațiile la care au participat, pur și simplu le distrugi acele așa-zise argumente. Le nimicești fără urmă de dubiu, pentru că argumentele lor sunt în așa hal de slabe și iraționale, că e extrem de ușor să le dobori. Problema e că oamenii ăștia nu înțeleg că greșesc oricât de evident și simplu ar fi de văzut asta, iar asta e fiindcă pe ei nu îi interesează adevărul. Nu îi interesează dreptatea. Pentru că dacă îi interesa, își puneau de la început niște întrebări simple și de bun simț (cum ar fi „e posibil să mă înșel?”) ale căror răspunsuri ușor de aflat i-ar fi determinat să își schimbe opinia ori cel puțin să o pună la îndoială și să nu o mai strige cu convingere în public. Dar oamenii ăștia, în ciuda declarațiilor lor și oricât de tare ar susține asta, nu sunt interesați de adevăr. Ei sunt interesați de adevărul pe care și l-au creat pentru ei înșine, pe o bază emoțională, care face pentru ei viața cât mai simplă și mai ușor de înțeles. Oamenii ăștia nu vor efortul intelectual necesar pentru a vedea adevărul, ori pentru a accepta că nu îl pot înțelege și că majoritatea nu îl înțelegem și e perfect în regulă (mă refer aici la știința din spatele adevărului), ei preferă confortul ignoranței, și oricine periclitează acel confort, indiferent că demonstrează pericolul acelui confort și degradarea categorică pe care o aduce, va fi primit cu ostilitate. În fond, asta e deseori mintea unui om de rând, simplu: un loc confortabil, ferit de amenințarea adevărului.

În concluzie, ce vreau să spun e că e extrem de rușinos și profund dezamăgitor ce se întâmplă și că simpla existență a oamenilor care susțin ideile astea aberante este o povară și un pericol pentru toți oamenii normali. Simpla lor existență ne sugrumă și ne trage pe toți în jos în mocirla pe care ei o numesc societate sănătoasă.

Dacă ai participat la activitățile recente împotriva tehnologiei 5G sau dacă susții ideile acelor oameni, îmi pare rău. Îmi pare rău pentru mine și pentru toți oamenii ale căror vieți tu le îngreunezi. Îmi pare rău pentru oamenii cărora, nu neapărat direct, le provoci suferință, ca o voce printre mii de alte voci ca a ta. Eu înțeleg că tu crezi că faci un bine, dar când realitatea e alta și tu ești incapabil să vezi asta, nu mai contează intenția ta. Existența ta mă întristează, și în lipsa unei alte soluții, m-ar bucura enorm dacă aș putea vorbi despre existența ta la timpul trecut; pentru că nu mai e de mult acceptabil să ne amăgim cu speranțe naive că te vei schimba.

Sursă foto: Mediafax


Discover more from Ovidiu Avrămuș | Blog

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

Un comentariu

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.