Despre mine

Am actualizat pagina ‘Despre’ a blogului.

Pe acest blog au scris, de-a lungul timpului, mai multe persoane. Mai multe persoane, toate avand acelasi nume si fiecare persoana modeland-o pe cea care urma sa ii ia, progresiv, locul. Modeland-o in functie de cum acea persoana a fost modelata de lumea din jur, la fel ca toate persoanele dinaintea ei. Astfel, am ajuns acum la mine, acelasi eu care a scris aici si pana acum si care va continua sa scrie mult timp de aici inainte, urmand sa fie, pe parcursul anilor ce urmeaza, inlocuit constant de diferite persoane, fiecare unica in felul ei si toate intruchipand acelasi om, avand aceeasi baza comuna.

Eu, cel despre care cititi acum, sunt, la fel ca si predecesorii si urmasii mei pe acest blog, Ovidiu. Uneori ma cheama si Cristian, cel mai des in buletin, sunt din Craiova, am aproape 20 de ani si pot sa jur ca am fost copil candva, intr-o lume demult apusa.

Eu critic. Asta m-au invatat predecesorii mei, asa m-au modelat ei si asta fac. Mie nu imi place nimic. Imi plac foarte multe lucruri, dar nu imi place nimic. Nu incerc sa par arogant, desi uneori asa sunt, sau preeminent, desi in general asa ma consider. Ce nu imi place tine de bun simt, lucru care sunt surprins sa vad ca nu este foarte raspandit printre “semenii” mei, iar tot ce nu imi place nu tine de mine, tine de lumea in care traiesc. Nu aleg sa fiu asa, aleg doar sa nu accept nivelul foarte coborat al lumii din jur, “nivel” referindu-se la o sumedenie de lucruri, de unde si titlul blogului in acest “mandat” al meu. Asta inseamna ca eu, comportamentul meu si felul meu de a gandi e rezultatul imprejurimilor in care ma aflu, imprejurimile mele ingloband tot ceea ce este si toti oamenii.

Am o viziune periferica, ca sa o numesc asa, mai larga decat majoritatea, astfel ca vad si inteleg unele lucruri mai bine, ceea ce inca nu am reusit sa decid daca e un lucru bun sau rau. E rau fiindca imi pasa. Imi pasa de multe lucruri, in general de mai multe lucruri decat celorlalti si mult mai mult, incat mi se intampla de multe ori sa nu imi fie inteleasa ratiunea sau reactiile, tocmai fiindca cei ce nu inteleg nu sunt supusi la aceleasi lucruri ca si mine si nu vad aceleasi lucruri, nu stiu ce inseamna aceasta claritate. De multe ori mi se spune ca sunt prea incisiv si unii se simt ofensati de reactiile mele, dar sunt asa nu fiindca imi place sa arat cu degetul, sa ma plang si sa critic, ci fiindca imi pasa mai mult ca celorlalti si din aceasta cauza am o toleranta mai redusa in ceea ce priveste lucrurile care nu sunt asa cum ar fi bine sa fie. Adaugam la asta faptul ca imi place sa spun ce gandesc si rezultatul e cel de mai sus.

Uneori invidiez lumea din jur, intrucat eu rar am pace. Fiindca sunt bombardat constant de lucrurile gresite pe care le vad si le absorb ca un burete, am devenit mai sensibil in ambele extreme si uneori temperamentul meu ma umbreste si ajung sa ranesc persoane la care tin. Incerc uneori sa combat acest lucru, dar mi-e greu, intrucat nu am avut niciodata un adversar asa puternic ca mine si uneori mi-e frica de ideea ca nu voi putea sa ma inving si de urmarile acestui lucru. Cat despre fericire, fericirea e ceva ce am inceput sa cred ca nu va exista pentru mine niciodata in acelasi sens in care exista pentru ceilalti. Singurele clipe in care sunt cu adevarat fericit sunt cele in care dorm, caci am ochii inchisi si mintea-mi stagneaza. Din cauza asta spuneam mai sus ca aceasta conditie a mea e un lucru rau, fiindca s-a raspandit aceasta “boala” asa mult in mine, incat cred ca am ajuns sa vad si dincolo de fericire, departe, in lumea reala, unde numai oamenii simpli aspira la fericire.

Daca ati citit pana aici, in momentul asta e posibil ca deja sa va fi lasat un gust amar. E in regula, ma asteptam. Cer doar incercarea de a intelege macar faptul ca ma vad pus intr-o situatie dificila, sa nu trageti concluzii pripite si sa nu ma judecati numai in functie de ce am scris mai sus.

Stiu, sunt o persoana ciudata si sunt foarte multe lucruri pe care nu le stiti despre mine, multe dintre care nu le puteti afla decat cunoscandu-ma in persoana, asa cum multe nu le puteti afla decat citindu-mi blogul, sau unele pe care nu le poate afla nimeni nicicum. Totusi, ca sa ma cunoasteti mai bine, va invit sa imi cititi articolele si sa imi “rasfoiti” blogul. Nu ma descriu in ele ca aici, dar caracterul meu e imbibat in fiecare si blogul va va spune multe lucruri despre mine, lucruri pe care eu nu le-as putea spune de voie buna si constient. La fel ca si cu tot ce am scris mai sus, unii dintre voi veti descoperi mai putine lucruri despre mine din aceleasi articole din care altii vor descoperi mai multe, unii veti intelege gresit ce spun, iar altii veti intelege ceea ce trebuia sa intelegeti. Sunt impacat cu asta.

Acesta sunt eu, autorul curent al acestui blog. Urmatorul poate va fi o persoana total diferita, totul depinde de voi, toti cei cu care impartasesc aerul pe care il respir.