Asimilarea unei limbi străine

Cunosc engleza foarte bine; am început să învăț engleză încă de când eram foarte mic și nu studiind-o, ci ascultând-o, la desenele și filmele de la televizor, bine-nțeles. Toată viața am văzut desene, filme și seriale în engleză, am jucat jocuri în engleză, am citit cărți în engleză și am vorbit în engleză. Cunosc engleza cel puțin la fel de bine ca un vorbitor nativ, însă dacă mă întrebi de gramatică, zici că sunt complet paralel. Nu zic că nu știu să vorbesc corect gramatical, zic doar că nu cunosc teoria, în același fel în care știu să vorbesc și să scriu corect gramatical în română, dar dacă îmi ceri să explic anumite lucruri, efectiv nu știu. Am niște cunoștințe elementare, dar engleza pur și simplu o gândesc corect, mi-e ca o a doua limbă nativă.

Nu cunosc teoria fiindcă nu îmi place și nu mă interesează. Deși am făcut întotdeauna gramatică la școală, inclusiv la facultate, niciodată nu i-am acordat atenție fiindcă la teste/examene oricum știam să fac totul. La facultate, totuși, e uneori nevoie și de cunoștințele alea teoretice, și jur că m-aș obosi să le învăț dacă aș sti că au o valoare reală în afara examenelor de la facultate. Cine mi-a mai citit articolele despre învățământ din ultimii ani știe poziția mea vis-a-vis de chestiile care în afara instituției de învățământ îmi sunt inutile.

Timp de 8 ani de zile, din clasa a 5-a până la sfârșitul liceului, am studiat și franceză la școală, iar cadrele didactice au avut aceeași abordare, bine-nțeles: gramatică, gramatică, și încă puțină gramatică. Nu știu, sincer, dacă în acești 8 ani de zile am învățat vreun pic de franceză la școală. Toată franceza pe care o știu se datorează în principal numeroșilor francezi pe care am avut norocul să îi cunosc încă de când eram mic. Am învățat atât cât știu numai ascultând și încercând să comunic cu ei, apelând la părinți când aveam nevoie de lămuriri. Regret acum că nu mi-am dat interesul mai mult, aș fi putut astăzi să cunosc franceza mult mai bine. Mai e timp și mi-am propus să învăț și franceză mult mai bine, dar deocamdată mă concentrez pe germană, fiindcă îmi trebuie la facultate și următorul an îl voi petrece în Germania.

La facultate tot pe gramatică s-a pus accent, încă de la început, iar eu după câteva săptămâni începusem să petrec timpul la cursuri dorindu-mi doar să treacă orele cât mai repede. Nu s-a prins mare lucru de mine, am început să și lipsesc (și din alte motive), așa că am început să învăț pe cont propriu, ocupându-mă doar de vocabular. Acumulând cunoștințele pe care le am acum, am învățat și puțină gramatică, chestii pe care le-am dedus singur și cel mai probabil dacă mi-ar fi fost direct puse în față, nu le-aș fi reținut cu atâta ușurință.

În momentul de față sunt destul de mulțumit de ce am reușit să învăț pe cont propriu în mai puțin de 3 luni de zile, acum îmi place să învăț germană și sunt foarte optimist, iar asta pentru că fac totul în ritmul meu și în felul în care dă roade pentru mine. M-am și documentat în privința învățării limbilor străine și sunt de acord cu faptul că nu există o metodă care să funcționeze pentru toată lumea; fiecare are propriile lui metode prin care îi e cel mai ușor să asimileze o nouă limbă, iar asta nu e o părere, e un fapt. Pentru mine, cel mai ușor e să mă ocup în primă instanță de vocabular, apoi să mă ocup de gramatică. Îmi e mult mai ușor să am acea bază de cuvinte și să știu să formulez propoziții și să exprim anumite idei înainte să mă arunc în gramatică. Nu mă ajută la examene, dar e mai important să învăț cum îmi e mie mai ușor și mai rapid, examenele se pot da și mai târziu.

Non scholae, sed vitae discimus.