“Toleranță”

Iohannis a decis recent să fie președinte om și să comenteze negativ asupra demenților care vor modificarea constituției României pentru a interzice căsătoriile între homosexuali.

Președintele a spus însă că, în acest context, el vrea să reitereze că societatea trebuie să revină la toleranță și “acceptarea celuialt [sic]”. […] Șeful statului a subliniat că el este “adeptul toleranței”, încrederii și deschiderii spre celălalt.

Concluzia lui vis-a-vis de căsătoriile între homosexuali e una de bun simț pentru orice om cu discernământ. Problema mea e cu toleranța aia, mai precis cu cuvântul în sine și cum îl folosim greșit.

Dacă e nevoie să “tolerezi” căsătoriile între homosexuali, adică să faci un efort să accepți drepturi egale indiferent de orientare sexuală, ai o problemă. Lingvistic, tolerezi chestii negative, lucruri rele, cum ar fi religia, doar că aia nu trebuie tolerată. Chestiile normale și de bun simț nu le “tolerezi”.

“Tolerant” nu e tocmai un cuvânt prin care vrei să te descrii.

Mai multe despre toleranță: → Să respectăm “cultura” oamenilor