O tipă joacă tenis bine și nu mai pot de bucurie

Se pare că e o tipă din aceeași țară ca și mine care joacă tenis bine, și toată lumea o adoră pentru asta. Joacă tenis atât de bine încât câștigă turnee internaționale, și eu nu mai pot de bucurie și de mândrie. Mi se aprinde inima când aud cât de bine joacă tipa aia tenis, aproape că uit că societatea în care trăiesc literalmente se destramă în jurul meu și că e vina oamenilor de rând din jurul meu că a fost posibil să se ajungă aici. Aproape că uit de vocile din capul meu care-mi spun că nu mai există cale de întoarcere, că nu mai e posibil să se îndrepte lucrurile în viitorul apropiat, și că probabil voi fi nevoit să plec de aici, ca un fel de refugiat, fiindcă orice fel de viață bună aici va deveni aproape imposibilă.

Aproape că uit de toate lucrurile astea când aud despre cât de bine dă tipa aia cu racheta într-o minge, mă copleșește mândria și naționalismul când mă gândesc că m-am născut în aceeași regiune geografică ca tipa aia care e super bună la un sport fizic. Unii zic că e bine, că mai avem și motive de bucurie printre toate mizeriile care se întâmplă, alții zic că în contextul actual e cam stupid să te bucuri atât de mult că o tipă născută în aceeași regiune geografică cu tine e bună la un sport. Ei zic că genul ăsta de bucurii sunt mofturile oamenilor care n-au grija tavanului ce le cade-n cap. Zic că reacția normală ar fi cel mult “frumos, sărbătorim mai târziu, DUPĂ CE REZOLVĂM PROBLEMA TAVANULUI CARE NE VA CURMA VIEȚILE.”

Acum eu nu știu ce să zic. Mă bucur enorm de succesul ei. E nevoie de mult efort fizic de-a lungul a multor ani pentru a putea lovi o minge atât de bine ca tipa aia. Mi-ar plăcea să aud ce crede ea despre vecinii de la etaj care ne doboară tavanul în cap, că și printre ei are susținători. Ai crede că ar simți nevoia copleșitoare de a-și folosi influența și a-și exprima opinia vis-a-vis de demolarea casei ei și a vecinilor de la etaj care n-au o problemă cu a-i ucide pe ăia de sub dacă asta înseamnă că le va fi lor mai bine într-un apartament cu etaj – bine, unii dintre ei sunt doar naivi, sunt manipulați și nu realizează răul pe care-l fac. Ai crede că având atâți ascultători, ar spune ceva. Spirit civic parcă îi zic unii. Alții zic ceva de obligații morale, de revoltă interioară. Mi-ar plăcea să o aud cum li se adresează direct, dar probabil e prea ocupată cu a lua bani de la sponsori.

În fine. Important e că tipa aia joacă tenis super bine. Și s-a născut în aceeași țară cu mine, asta e cel mai important, că-n felul ăsta îmi crește și mie valoarea, cumva. La igienă suntem ultimii, la educație suntem ultimii, dar o avem pe asta care dă bine-n minge, să le facem în ciudă ălorlalți. “Nu ne-om spăla noi pe dinți”, să le zicem, “dar ia uitați cum lovește tipa asta o minge.”

ACTUALIZARE: De ieri, de când am scris articolul, tipa aia a prezentat la București cel mai recent premiu pe care l-a primit pentru priceperea cu care lovește mingea cu racheta. A fost un eveniment urmărit de zeci de mii de oameni, sau mai mult, nu știu. N-a avut nimic de zis despre ce se întâmplă în țară. Dar treaba ei e să lovească mingi cu racheta, nu să aibă opinii, nu? De fapt, chiar a acceptat niște cadouri de la una din doamnele care ne doboară tavanul în cap. Vă dați seama ce gest puternic ar fi fost dacă refuza și își motiva răspunsul cu două vorbe? Dar cred că ne-am lămurit în privința ei. Eu, cel puțin.