Mi se întâmplă tot mai des în ultimul timp ca atunci când văd chestii de genul ăsta să am, pentru o fracțiune de secundă, fără niciun fel de exagerare, senzația că ce văd de fapt nu există. Am această senzație pentru că lucrurile astea mă mișcă și nu vreau să fie adevărate. Mi se pare incredibil, în adevăratul sens al cuvântului, în ce hal de înapoiați mintal și oribili pot fi unii oameni, niște mizerii absolute fără care lumea ar fi un loc mult mai bun. Mă șochează existența lor și pentru acea clipă care trece instantaneu și pe care mi-e greu să o descriu, refuz să cred în existența lor.
Mi s-a întâmplat asta de câteva ori și când mai citeam chestii legate de religie. În clipa aceea, mi se părea imposibil ca religia să poată fi orice altceva decât o glumă, ceva dintr-o lume fictivă și nicidecum reală, și cu toate astea, mor oameni zilnic din motive incredibil de aberante ce au la bază religia sau pur și simplu le sunt impuse anumite restricții care efectiv nu-mi pot imagina în clipa aceea că pot face parte din lumea reală.
Trăim într-o lume tristă.
