“Dar eu cunosc musulmani și nu sunt deloc așa”

Îmi amintesc purtând discuții de-a lungul anilor despre musulmani care trăiesc în vest (chiar și în România) cu oameni care le luau apărarea și își argumentau opiniile doar prin propria lor experiență cu ei. În general era vorba de oameni tineri care cunoscuseră musulmani tineri trăind în vest (chiar și în România), iar aparențele în contextul ăsta li se păreau reprezentative realității; considerau că musulmanii din contextul ăsta, în urma activităților de zi cu zi la care luaseră parte împreună trăind în vest (chiar și în România), sunt oameni la fel ca și noi, deseori lăsându-se convinși chiar de respectivii musulmani, care ziceau că islamul e o religie a păcii, că nu cred în violență, și alte aberații de genul. Nu numai atât, dar pentru oamenii cu care discutam și le luau apărarea, erau și o mostră reprezentativă a majorității musulmanilor. Nu știau ei multe despre musulmani și islam, dar aveau colegi de facultate musulmani, în vest (chiar și în România), și înțelegeau cum stau de fapt lucrurile, iar eu eram rasist (?), intolerant, și așa mai departe.

Degeaba spui că cunoști tu musulmani, că mulți folosesc asta ca argument, că ies la bere cu musulmanii, că râd, se distrează, și toate cele. Eventual ți-au spus că ei nu cred în lucrurile alea. Întoarce-te cu ei în țara lor și întreabă-i acolo în ce cred; ori imaginează-te în locul lor, într-o țară relativ normală comparativ, încercând să te integrezi, și te întreabă cineva dacă crezi că homosexualii ar trebui omorâți, ori hoților să li se taie mâinile și ateii să fie spânzurați în centrul orașului. Chiar dacă crezi lucrurile astea, ce-ai zice? Nu cred că vreunul dintre oamenii ăștia cu amici musulmani a încercat să pătrundă profund în adevărul mentalității amicilor lor și nici nu cred că li s-ar permite să o facă. Dar ei sunt convinși că știu lucruri despre musulmani, fiindcă cunosc câțiva și nu realizează câți efectiv mint în legătura cu ce cred, uneori poate involuntar, că unii te pot convinge cu un discurs fervent despre violență că sunt oameni buni și întregi la minte, dar apoi să susțină uciderea homosexualilor fiindcă nu îl văd ca pe un act de violență, ci o pedeapsă ordonată de Allah. – Islam, religia păcii

Citeam în ‘The End of Faith’ a lui Sam Harris despre exact același lucru și tot ce voiam de fapt era doar să menționez un citat care îmi susține ideea că de cele mai multe ori nu poți pretinde că cunoști cu adevărat cum gândește un musulman care trăiește în vest (chiar și în România) doar fiindcă ai petrecut timp cu el și vă înțelegeți bine.

[…] ar trebui să ne întrebăm cum s-ar afișa intoleranța musulmană în vest. Ce minoritate, chiar și una radicalizată, nu e în general “tolerantă” față de majoritate pentru cea mai bună parte a carierei ei? Chiar și teroriștii și revoluționarii declarați își petrec majoritatea zilelor lor doar așteptând momentul potrivit. Nu ar trebui să confundăm “toleranța” slăbiciunii politice, economice, și numerice cu liberalismul autentic.